Exponate de maximafilie

joi, 28 aprilie 2016

Ciocănitorile pe ilustrate maxime (II)

Anul acesta, Luna Plantării Arborilor a fost marcată de Asociaţia Filateliştilor din Bucureşti printr-o ştampilă ocazională având ca imagine "sanitarul pădurii" (ciocănitoarea). Ştampila a fost pusă la dispoziţia publicului la Oficiul Poştal Bucureşti 63, la data de 24 martie.

Folosind această ştampilă şi timbre din seria "Ciocănitori", despre care am vorbit aici, am realizat două ilustrate maxime. 

Ilustrată maximă "Ghionoaia verde (Picus viridius)"

Ilustrată maximă "Capîntors (Jynx torquilla)" 


Să auzim de bine!
Alex M



vineri, 22 aprilie 2016

Ziua Pământului marcată pe ilustrate maxime şi plicuri

În fiecare an, la 22 aprilie, se sărbătorește Ziua Pământului. Iniţiativa a avut-o, în anul 1970, senatorul american Gaylord Nelson, cu scopul de a scoate clasa politică din dezinteresul pe care il arăta față de mediu. În primul an Ziua Pământului a fost celebrată de circa 20 de milioane de cetățeni americani, în marea lor majoritate tineri și foarte tineri. În anul 2009 ONU a instituit data de 22 aprilie ca sărbătoare oficială a planetei – Ziua Internaţională a Mamei Pământ – zi a mobilizãrii tuturor oamenilor în vederea protejării mediului înconjurător.
Iată Declarația ONU: "Fiind de acord că Mama Pământ reflectă interdependența care există între ființele umane, alte specii vii și planeta pe care o locuim cu toții, Adunarea Generală a declarat 22 aprilie drept Ziua Internațională a Mamei Pământ, pentru a recunoaște responsabilitatea pe care o avem de a promova armonia cu natura și Pământul, pentru a ajunge la un echilibru între nevoile economice, sociale și de mediu ale generațiilor prezente și viitoare."

În anul 2013 Romfilatelia a introdus în circulaţie o marcă poştală dedicată Zilei Planetei Pământ. Timbrul are valoarea nominală de 5 lei (6,25 lei pentru seria cu vinietă, potrivit Listei de preţuri - 2015) şi l-am folosit pentru a realiza câteva ilustrate maxime. Obliterarea am făcut-o cu ştampila prima zi.

Ilustrată maximă "Narcisă bătută"

Ilustrată maximă "Ziua Pământului-1"

Ilustrată maximă "Ziua Pământului-2"

Am realizat, de asemenea, şi un plic prima zi

În anul 2008, am marcat Ziua Pământului cu un plic particular, ştampilat la Oficiul Poştal Bucureşti 45. Din păcate, cam prin 2009-2010, acest oficiu a fost desfiinţat cu toate că funcţiona în localul respectiv de zeci de ani. A fost înlocuit de Oficiul 15, înfiinţat cu câtva timp în urmă! Interesele necunoscute ale Poştei Române!!

Şi Google sărbătorește ZIUA PĂMÂNTULUI. 




Să auzim de bine!
Alex M


luni, 18 aprilie 2016

Ilustrate maxime prilejuite de aniversarea a 125 de ani de la primirea României în Uniunea Interparlamentară

Emisiunea de mărci poştale pusă în circulaţie azi, 18 aprilie, este una aniversară şi se intitulează România, 125 de ani în Uniunea Interparlamentară.
Uniunea Interparlamentară (UIP) este o organizație internațională înființată de William Randal Cremer (Marea Britanie) și Frédéric Passy (Franța), sprijiniţi de 28 de  parlamentari englezi şi 55 francezi.  Prima Conferință Interparlamentară s-a desfășurat în anul 1889, la Paris, unde au mai participat şi 11 reprezentanți ai altor parlamente din Europa, America şi Africa, care s-au alăturat iniţiatorilor. Actul fondator al Uniunii Interparlamentare îl constituie decizia luată în cadrul Conferinţei, la 30 iunie 1889, de a transforma acest for într-o instituție permanentă. Obiectivul inițial al organizației a fost arbitrarea conflictelor. În acest sens, UIP a avut un rol important când a fost creată Curtea Permanentă de Arbitraj de la Haga. De asemenea, UIP a militat pentru înființarea instituțiilor la nivel interguvernamental, inclusiv Organizația Națiunilor Unite, la care are statut de observator permanent. 
Parlamentul României a devenit membru al UIP la a treia Conferinţă a Uniunii desfăşurată în noiembrie 1891 la Romaconform site-ului Senatului României. 

Uniunea Interparlamentară este astăzi o organizaţie la nivel mondial care reuneşte parlamentele a 170 de state membre şi 11 membri asociaţi, acţionând în favoarea păcii şi cooperării internaţionale (menţiune pe site-ul Romfilatelia).

Emisiunea de timbre dedicată aderării României, prin Parlamentul său, la UIP se compune dintr-o marcă poştală şi o coliţă dantelată, ambele cu potenţial maximafil bun. Astfel, timbrul (valoare nominală 3 lei) are ca imagine portretul senatorului Vasile Alexandrescu Urechia, cel care a condus delegaţia parlamentară română la Conferinţa din 1891, însoţit de un text explicativ, Drapelul României şi o ramură de laur. Pe timbrul coliţei este reprezentată sigla UIP. Detalii puteţi afla dacă daţi clic aici.

1. Ilustrate maxime "V.A. Urechia".
Vasile Alexandrescu-Urechia (n. 15 februarie 1834, Piatra Neamţ - m. 22 noiembrie 1901, Bucureşti) a fost membru fondator al Academiei Române, istoric, scriitor şi om politic aparţinând generaţiei creatoare a României moderne. După Unirea Principatelor Urechia a fost numit de domnitorul Alexandru Ioan Cuza director în cadrul Departamentului Cultelor şi Instrucţiunii Publice din Moldova, apoi preşedinte al Comitetului de Inspecţiune a Şcoalelor din Iaşi. Începând cu 1864 s-a mutat la Bucureşti şi a fost numit director general în Ministerul Cultelor şi Instrucţiunii Publice, iar până la sfârşitul vieţii va fi profesor universitar de istorie şi de literatură română la Universitatea din Bucureşti. Din 1866 a intrat în politică, şi în perioada guvernului Ion C. Brătianu a îndeplinit, pentru doar un an, funcţia de ministru al Cultelor şi Instrucţiunii Publice. V.A.Urechia s-a remarcat cel mai bine în domeniul academic, fiind o personalitate excepţională a culturii române. La 22 aprilie 1866 a fost printre membrii fondatori ai Societăţii Literare Române, viitoarea Academie Română. A editat numeroase culegeri de documente şi hrisoave interne şi externe şi a scris o „Istorie a românilor” în 14 volume (1891 - 1902) şi o „Istorie a şcoalelor” în 4 volume (1892 - 1901).

Ilustrată maximă "V.A.Urechia"

Ilustrată maximă "V.A.Urechia, litografie"
Ilustrată maximă "V.A.Urechia, litografie-verso"

2. Ilustrată maximă "Drapelul României".
Ilustrată maximă "Drapelul României"
Ilustrată maximă "Drapelul României"-verso

3. Ilustrată maximă "Sigla UIP".

Ilustrată maximă "Sigla UIP"



Să auzim de bine!
Alex M




sâmbătă, 9 aprilie 2016

A murit Mircea Albulescu!

Mircea Albulescu a încetat din viaţă ieri, 8 aprilie, la Spitalul Floreasca. A făcut parte din generaţia de aur a teatrului românesc şi a fost unul dintre cei mai apreciaţi actori români, profesor universitar (doctor în arte), publicist, poet, prozator, membru al Uniunii Scriitorilor din România (USR). A jucat în sute de piese pe scenele Teatrului Municipal din București, Teatrului de Comedie și Teatrului Național din București și a avut peste 70 de roluri în film. A interpretat, de asemenea, roluri memorabile în teatrul radiofonic, pe care-l considera cea mai prodigioasă dintre activitățile sale artistice și care a constituit subiectul tezei sale de doctorat. 
Puteţi da clic aici pentru a afla câteva date suplimentare despre îndrăgitul Mircea Albulescu.

Dumnezeu să-l odihnească în pace!








Alex M

luni, 4 aprilie 2016

Ilustrate maxime la aniversarea Academiei Române

O nouă emisiune de mărci poştale a fost pusă în circulaţie azi 4 aprilie 2016. Ea este dedicată aniversării a 150 de ani de la înfiinţarea Academiei Române şi se compune dintr-un timbru de 5 lei, tariful pentru corespondenţă internă (scrisoare neprioritară cu greutatea  >500-1000g) şi o coliţă dantelată cu valoarea nominală de 8 lei (corespondenţă internaţională, scrisoare prioritară cu greutatea >50-100 g). Detalii despre această emisiune găsiţi aici.

Academia Română este cel mai înalt for de știință și de cultură din România. A fost fondată la 1/13 aprilie 1866, cu denumirea de Societatea Literară Română. Aceasta şi-a început activitatea la 1/13 august 1867, sub numele de Societatea Academică Română. Noua instituţie a fost, de la începuturile ei, reprezentativă pentru cultura din întreg spaţiul românesc. Conform decretului de înfiinţare, cei 21 de membri fondatori erau personalităţi marcante atât din Moldova (3) şi Ţara Românească (4), cât şi din teritoriile româneşti aflate sub stăpânirea imperiilor străine: habsburgic (Transilvania -3, Banat -2, Maramureş -2, Bucovina -2), ţarist (Basarabia -3) şi otoman (din rândul aromânilor din Peninsula Balcanică -2).
La 30 martie 1879, printr-o lege specială, Societatea Academică Română a fost decretată instituție națională cu numele de Academia Română, funcționând ca for al moralității și independenței științifice. Preocupările sale s-au extins în domeniul artelor, literelor și științei. De atunci, Academia Română funcționează ca forum național recunoscut al cercetării științifice, literare și de creație artistică.
La 9 iunie 1948 Academia Română devine Academia Republicii Populare Române, iar la 21 august 1965 primeşte numele de Academia Republicii Socialiste România.
După 1990 instituţia  și-a recăpătat numele de Academia Română.

Prin lege şi statut, clic http://www.legex.ro/Legea-752-2001-27624.aspx  şi http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=101044, Academia Română poate avea un număr maxim de 181 membri titulari şi corespondenţi şi 135 membri de onoare din care cel mult 40 din ţară.  În prezent Academia Română are 82 membri titulari, 79 membri corespondenţi (total 161), 36 membri de onoare din ţară şi 98 membri de onoare din străinătate (total 134).

Cu prilejul acestei emisiuni am realizat ilustrate maxime atât cu timbrul emisiunii, cât şi cu marca poştală a coliţei. Obliterarea am făcut-o cu ştampila prima zi, care a funcţionat la Oficiul Poştal Bucureşti 37. Cărţile poştale ilustrate au fost tipărite la FullColor, Bucureşti.

1. Ilustrată maximă "Clădirea Academiei Române şi Zeiţa Minerva"
Ilustrată maximă “Clădirea Academiei Române şi Zeiţa Minerva"
Ilustrată maximă “Clădirea Academiei Române şi Zeiţa Minerva"-verso

2. Ilustrată maximă "Clădirea Academiei Române şi Zeiţa Minerva"
Ilustrată maximă “Clădirea Academiei Române şi Zeiţa Minerva"

Potrivit statutului, Academia Română are ca însemne sigla şi drapelul. Sigla este de formă circulară, şi o reprezintă pe Zeiţa Minerva în picioare, ţinând în mâna stângă lancea iar în dreapta Pământul, sub forma unei sfere deasupra căreia se află o Victorie înaripată; lângă Zeiţă este un scut pus astfel încât privitorul să nu vadă dintr-o dată chipul Meduzei şi bufniţa, simbolul antic al gândirii. Imaginea Zeiţei este înconjurată de inscripţia „Academia Română 1866“.
3. Ilustrată maximă "Sigla Academiei Române"
3. Ilustrată maximă “Sigla Academiei Române”
3. Ilustrată maximă “Sigla Academiei Române”-verso




Să auzim de bine!
Alex M