Cărți poștale maxime din Botoșani

La 21 ianuarie a.c., Romfilatelia a pus în circulație, după patru ani, o nouă emisiunea de mărci poștale din ciclul „Orașele României” dedicată orașului Botoșani. Este a cincea serie de timbre din acest ciclu interesant, care a început în anul 2014 cu Arad și a continuat cu Alba Iulia – 2015, Brașov și Cluj Napoca – 2016. Nu putem găsi vreo logică în planificarea acestor emisiuni, atât privind data punerii în circulație (într-un an au fost două emisiuni, iar în trei ani niciuna), cât și alegerea orașului (până anul acesta au fost preferate numai orașe din Transilvania)!

Orașele României au fos subiectul și altor două cicluri care se referă explicit la o localitate: „Atestare documentară” , cu opt emisiuni începând din 2008 până în prezent (Iași, București de două ori, Oradea, Sibiu, Mediaș, Brăila și Timișoara) și „Orașe Dunărene” (o emisiune – Tulcea – în anul 2014).

Remarcăm faptul că sunt orașe importante pe care Romfilatelia nu le-a luat în considerare pentru a le dedica o emisiune filatelică (Târgoviște, Drobeta-Turnu Severin, Galați-oraș dunărean, atestat documentar acum 575 de ani, Constanța, Craiova, Focșani, Bistrița și multe altele).

Emisiunea ce prezintă Botoșaniul se compune din patru timbre, machetate în coli de 32 de timbre și minicoli de 5 și o vinietă. Tirajul total este de 61.384 timbre, din care 52% s-au repartizat poștei, restul fiind destinat filateliștiolr. Au mai fost editate 225 de plicuri prima zi și 211 albume filatelice. Pe fiecare marcă poștală este reprezentat un obiectiv din Botoșani, precum și stema Municipiului.

 Ilustrate maxime realizate

1. Cu timbrul avînd valoarea nominală 1,40 lei (Mănăstirea Popăuți)

Mănăstirea Popăuți a fost ctitorită în anul 1496 de către domnitorul Ștefan cel Mare (1457-1504). Ansamblul mănăstirii a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din județul Botoșani din anul 2015, având codul de clasificare BT-II-a-A-01929 și este alcătuit din Biserica "Sf. Nicolae" - Popăuți și Turnul clopotniță. Biserica este construită în stilul moldovenesc, acest lucru fiind vizibil atât în planul și dispunerea încăperilor bisericii, cât și în sistemul de construcție a turlei naosului și a decorațiunilor exterioare. Este zidită din piatră, în formă de cruce. Zidurile au grosime de peste un metru, iar intrarea în biserică se face prin ușa cu ancadramente gotice aflată pe partea de sud a  pronaosului. Turnul clopotniță are înălțimea de 17 metri, este zidit din piatră brută, cioplită numai la colțuri și la chenarele ușilor și ferestrelor și are trei etaje și acoperiș de șindrilă. Turnul avea o multiplă funcționalitate, el servind și ca adăpost în caz de pericol. În acest sens, se putea urca la etajul întâi numai pe o scară exterioară care putea fi ridicată. La cel de-al treilea etaj se afla clopotnița, aici existând patru mari deschideri către cele patru puncte cardinale.

2. Cu timbrul având valoarea nominală 1,90 lei (Primăria și stema Municipiului)  

Clădirea Primăriei Botoșani a fost construită la sfârșitul sec. XVIII și a fost restaurată între 1906-1914. La mijlocul sec. XVIII a devenit sediul Tribunalului unde in perioada octombrie 1864 - martie 1865 Mihai Eminescu a lucrat în calitate de copist. Primăria Orașului Botoșani se află în această clădire încă din anul 1851. Pe atunci Domnitorul Moldovei, Grigori Ghica, a donat o casă Euforiei (denumire dată instituțiilor administrative de utilitate publica din trecut) aflată chiar pe locul unde astăzi este primăria. 

Stema Municipiului Botoșani a fost adoptată de Guvernul României în ședința din 3 martie 2010, prin Hotărârea de Guvern numărul 157 publicată în Monitorul Oficial Partea I numărul 152 din 9 martie 2010. Stema se compune dintr-un scut triunghiular francez antic, cu marginile rotunjite. În vârful scutului, pe un câmp roșu, se află un păun de aur conturnat, cu coada desfacută. În partea superioară a scutului pe un câmp argintiu, se află Crucea Sfântului Gheorghe, de culoare roșie. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu șapte turnuri crenelate. Păunul din parte inferioară semnifică statutul unic al târgului medieval Botoșani, acela de apanaj al Doamnei Moldovei, fiind prezent încă din Evul Mediu pe sigiliul orașului. Crucea Sfântului Gheorghe face referire la Sfântul patron al orașului Botoșani, fiind hramul bisericii ridicate de Petru Rareș în centrul târgului medieval.

3. Cu timbrul având valoarea nominală 5 lei (Muzeul Județean de Istorie)

Muzeul Judeţean de Istorie Botoşani este găzduit de fostul Palat Administrativ al municipiului. Clădirea a fost construită înainte de Primul Război Mondial, după planurile arhitectului Petre Antonescu. Este un monument istoric ce cuprinde 17 săli de expoziţie la parter şi la etaj, cu două secţii – istorie şi arheologie – în care se prezintă vizitatorilor cele mai semnificative momente ale evoluţiei zonei Botoşanilor din preistorie până în contemporaneitate. Începuturile muzeului se regăsesc în decembrie 1955, când a fost inaugurat Muzeul Raional sub conducerea profesorului Mircea Popescu. Patrimoniul muzeului cuprinde: arheologie (piese paleolitice de la Ripiceni, Mitoc, Crasnaleuca; vase de ceramică pictată din cultura Cucuteni; ceramică şi podoabe dacice de la Stânceni, Strahotin); numismatică (monede romane, tezaure monetare din epoca medievală); istorie (documente, hărţi, arme, piese de harnaşament, peceţi, obiecte de podoabă din aur şi argint din epoca medievală, precum şi documente, costume de epocă, instrumente de măsură, instrumente muzicale, fotografii originale, ilustrate de epocă şi obiecte aparţinând unor personalităţi botoşănene din epoca modernă şi contemporană). În muzeu este înfăţişată, deopotrivă, şi latura istorico-culturală a societăţii româneşti, prin fotografii şi obiecte ce au aparţinut unor personalităţi precum Mihai Eminescu, George Enescu, Nicolae Iorga, Ştefan Luchian, Grigore Antipa, Dimitrie Brândză sau Octav Băncilă.

4. Cu timbrul având valoarea nominală 19 lei (Casa Memorială „Nicolae Iorga”)

Casa memorială „Nicolae Iorga" este locul în care se păstrează un important număr de piese cu valoare patrimonială, legate de personalitatea ilustrului istoric Nicolae Iorga. Fotografii originale ale familiei acestuia, ale lui Nicolae Iorga în diferite momente ale vieţii sale, diplome de Dr. Honoris Causa primite din partea unor celebre instituţii de învăţământ din Europa  (Sorbona, Cambridge, Roma)  şi un mare număr de cărţi scrise de Nicolae Iorga, multe în ediţii princeps, precum şi ziare şi reviste pe care le-a editat şi îndrumat conturează dimensiunea extraordinară a uneia dintre cele mai mari personalităţi  ale culturii româneşti şi universale. În cele două încăperi ocupate de Zulnia Iorga şi de cei doi copii ai săi, Nicolae şi George, este prezentată o reconstituire de epocă. Celelalte două încăperi sunt afectate unei expoziţii foto - documentare şi unei săli multifuncţionale unde sunt expuse primele ediţii ale operei lui Nicolae Iorga. În prima dintre acestea este adăpostită o bibliotecă istorică, alcătuită din carte curentă achiziţionată în ultimii ani. Salonul familiei redă un interior, datând din ultimele decenii ale secolului trecut, aparţinând unei familii cu un venit modest, dar cu un trecut prosper, timp în care s-au acumulat o serie de bunuri, provenind din agoniseală proprie sau moştenite de la familiile avute din care proveneau părinţii istoricului. În camera copiilor, pasiunea cititului de care era stăpânit fiul cel mare - Nicolae - este sugerată de o etajeră cu cărţi, o masă de scris, un sfeşnic cu lumânare. Martoră a primei lecturi, această încăpere beneficiază şi ea de o descriere amănunţită în cartea autobiografică a marelui istoric intitulată „O viaţă de om aşa cum a fost".

Să auzim de bine!

AlexM

Crăciun Binecuvântat!

Vă doresc sănătate, liniște și bucurie! Crăciun Fericit!

Ilustrată maximă „Nașterea Domnului”
Ștampilă poștală de zi, Iași, 24.12.2010 

Ilustrată maximă „Nașterea Domnului”
Ștampilă ocazională, OP București 13, 21.12.2012 

Ilustrată maximă „Nașterea Domnului”
Ștampilă prima zi, OP București 37, 09.11.2010 

Să auzim de bine!

Alex M

Ilustrate maxime din Brăila

Brăila este o veche așezare pe malul stâng al Dunării, apărând cu numele "Drinago" într-o veche descriere geografică și de călătorii spaniolă, "Libro del conoscimiento" (1350), dar și pe câteva hărți catalane. Mai târziu, este menționată ca Brayla, într-un document din 20 ianuarie 1368 emis de Vladislav, Voievodul Țării Românești și Ban de Severin (Vlaicu Vodă), într-un privilegiu de transport și comerț acordat neguțătorilor brașoveni. Acest act constituie prima atestare documentară a orașului, Brăila fiind al treilea oraș ca vechime al țării, după Câmpulung în anul 1300, (alte surse menționează anul 1292 și chiar 1215) și Curtea de Argeș în 1336. Orașul a fost ocupat de turci în perioada 1538-1540 și ajunge raia, de la 1554 până la sfârșitul războiului ruso-turc din 1828 - 1829, perioadă în care este numit Ibrail. În secolul al XV-lea numele Brăilei este amintit sub forma Breil, într-o mențiune a Cancelariei Voievodului "Ttibor din Transilvania". Perioada de maximă înflorire o are la începutul secolului al XX-lea, când a devenit un important port din România, fiind accesibil și navelor maritime de dimensiuni mici și medii.

Cu prilejul aniversării celor 650 de ani ai Brăilei, Romfilatelia a pus în circulație o emisiune de mărci poștale compusă din cinci timbre, care au următoarele imagini:

            - Ceasul baroc din centrul istoric (2,20 lei);

            - Catedrala „Nașterea Domnului” (3,50 lei);

            - Fântâna cinetică (4 lei);

            - Teatrul „Maria Filotti” (4,50 lei);

            - Casa memorială „Panait Istrati” (15 lei).

De asemenea, pe fiecare marcă poștală se găsește și stema actuală a Municipiului Brăila.

Au mai fost editate două plicuri prima zi și un album filatelic. 

Detalii despre această emisiune găsiți aici.

1. Una dintre cele mai reprezentative construcții ale Brăilei este Ceasul Public din Piața Traian, ridicat in anul 1909 de către firma cehă Carol Sakar. Construcția are peste 11 m înălțime, fiind executată în stil baroc. Realizarea lui s-a bazat pe donația testamentară a  lui Petru Naum care, în 1898, a lăsat municipalităţii, prin testament, 8.000 de lei aur pentru ridicarea „unui turn din metal, cu un ceasornic mare în vârf, în Piaţa Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril”. Mecanismul propriu-zis a fost făcut la Munchen, de firma Johann Neher. Este vorba despre un mecanism cu greutăţi proiectat să se armeze odată la trei zile. Din cauza structurii de rezistenţă a turnului de susţinere, sistemul de greutăţi nu poate face cursa completă, astfel că orologiul, cu patru cadrane, trebuie întors mai des, odată la 24 de ore.

De la început, orologiul-turn a fost considerat o piesă de mobilier urban foarte rară, deoarece în epocă ceasurile publice se montau fie în turnurile bisericilor, fie pe alte construcţii administrative, fiind arareori construite ca obiective de sine stătătoare. 

Ilustrată maximă „Ceasul baroc din Piața Traian”

2. Catedrala „Nașterea Domnului”.

In anul 1964, în Postul Mare, în Brăila s-a demolat măreața biserică „Sfânta Sofia” construită după modelul Catedralei din Timișoara. Spațiul unde a fost amplasată această biserică a fost oferit, de către conducerea provizorie a județului si municipiului din 1990, pentru construirea unei noi biserici. Piatra de temelie a noului lăcaș de cult a fost așezată la 16 aprilie 1990, în a doua zi a Praznicului Învierii Domnului. Catedrala este construită în stil neobizantin, în cruce cu braţe inegale, cu două coruri. Edificiul este acoperit cu tablă de cupru lăcuit, are lungimea de 42 de metri și înălţimea de 46 de metri la turla mare, fiind înzestrat cu cinci clopote acţionate electric. Fiind ridicată imediat după evenimentele din decembrie '89, i se mai spune şi „Catedrala Libertăţii".

Ilustrată maximă „Catedrala Nașterea Domnului”

3. Fântâna cinetică se află situată în centrul municipiului Brăila și reprezintă unul dintre cele mai însemnate obiective turistice ale localității. A fost realizată de sculptorul Constantin Lucaci, cunoscut pentru îndemânarea sa de a realiza sculpturi în oţel inoxidabil.

Monumentul înfăţișează două palme care se mișcă și se unesc apoi într-un căuș. Fântâna mobilă din oţel inoxidabil, perfect polizat, a fost turnată la Uzina Progresul Brăila, fiind inaugurată în anul 1989.

Ilustrată maximă „Fântâna cinetică”

4. Teatrul „Maria Filotti”, cunoscut și sub numele vechi de Teatrul Rally.
Datând din jurul anilor 1840, clădirea teatrului a avut, inițial, destinația de han. După ce a ars în incendiul din 1859, reconstruită, va cunoaște numeroase transformări. Finalizarea construcției și inaugurarea Teatrului Rally a avut loc în 1864. Pe tot parcursul secolului al XIX-lea, personalități de prestigiu ale artei europene, printre care și George Enescu, au oferit reprezentații memorabile publicului brăilean la Teatrul Rally. A fost de asemenea o perioadă bogată în reprezentații teatrale, susținute de trupele de teatru ale lui Costache și Iorgu Caragiale, Alexandru Davilla, Aristizza Romanescu, Matei Millo, Constantin Tănase ș.a. După spectacolul dat în onoarea Domnitorului Carol, din 1878 va purta și denumirea de Teatrul Regal. Hariclea Darclée debutează aici în 1881. În anul 1900 teatrul trece în proprietatea lui Dumitru Ionescu (afacerist de succes, consilier, președinte al consiliului județean, deputat, senator, primar al Brăilei în perioada 1906-1910 - unul dintre cei mai mari filantropi ai orașului). Acesta cedează prin testament clădirea către primărie și după moartea sa, în 1919, aceasta devine Teatrul Comunal. Din 1954 teatrul ia denumirea de Teatrul de Stat Brăila, iar în 1969 teatrul primește numele actriței Maria Filotti, care a debutat pe scena sa în 1905 în rolul Giocondei. Declarată monument istoric, clădirea este inclusă în patrimoniul UNESCO.

Ilustrată maximă „Teatrul <Maria Filotti>”

5. Casa memorială „Panait Istrati” face parte din patrimoniul Muzeului Brăilei „Carol I”.

A fost înființată în 1984, cu prilejul centenarului scriitorului, născut în Brăila la 10.08.1884 (d. 16.04.1935). Se află într-o clădire aflată în Grădina Publică, construită la sfârșitul secolului al XIX-lea cu destinație administrativă (Casa Grădinarului) unde, în a doua jumătate a secolului XIX-lea, trăia grădinarul care se ocupa de spaţiile verzi din  Brăila. Cu toate că Panait Istrati nu a locuit aici, clădirii i-a fost atribuită această destinaţie deoarece autorul Chirei Chiralina prefera spaţiul din vecinătatea casei pentru contemplarea Dunării şi a împrejurimilor. În plus, nici una din clădirile în care a locuit scriitorul, nu s-a păstrat. Aici sunt valorificate expoziţional manuscrise, obiecte personale, piese de mobilier, cărţi cu autograf, ediţii rare, ediţii princeps, fotografii-document, obiecte ce au fost cumpărate, în cea mai mare parte, de la ultima soţie a scriitorului, Margareta Istrati. 

Ilustrată maximă „Casa memorială <Panait Istrati>” 

6. Stema Municipiului Brăila a fost aprobată prin Hotărârea Guvernului României nr. 1.544 din 18 decembrie 2002.

Descrierea stemei

Stema municipiului Brăila, potrivit anexei nr. 1 la hotărâre, se compune dintr-un scut cu baza curbată.

Pe fond albastru, o cetate crenelată, de argint, având poarta închisă, cu două turnuri laterale rotunde deasupra construcţiei.

Între cele două turnuri se află o acvilă cruciată de aur privind spre dreapta, cu aripile întinse, ciocul roşu şi ţinând în gheare, de asemenea roşii, o semilună de argint, cu colţurile în sus.

În câmpul inferior, un brâu undat, de argint.

Scutul este timbrat de o coroană murală de argint, formată din şapte turnuri crenelate.

Semnificaţia elementelor însumate

Construcţia simbolizează vechea cetate a Brăilei.

Brâul reprezintă fluviul Dunărea.

Acvila cruciată care ţine în gheare semiluna simbolizează victoriile românilor în confruntările cu Poarta otomană.

Turnurile crenelate, în număr de şapte, conferă localităţii rangul de municipiu reşedinţă de judeţ.

Ilustrată maximă
„Stema municipiului Brăila”

Să auzim de bine!
Alex M

Hristos Se naşte, măriţi-L!

Creștinii sărbătoresc, la 25 Decembrie, Naşterea Domnului şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos. La începutul creștinismului era deosebire între creștinii din Apus și cei din Răsărit, în ceea ce privește data acestei sărbători. Astfel, în Apus cel puțin de prin sec. III, Nașterea Domnului se serba, ca și azi, la 25 decembrie, potrivit unei vechi tradiții, după care recensământul lui Cezar August (în timpul căruia Sf. evanghelist Luca ne spune că s-a întâmplat Nașterea Domnului), a avut loc la 25 decembrie 754 ab Urbe condita (de la fundarea Romei). În fapt, atât în Orient cât și în Occident, Nașterea Domnului a fost serbată de la început la aceeași dată, în legătură cu aceea a solstițiului de iarnă, numai că orientalii au fixat-o, după vechiul calcul egiptean, la 6 ianuarie, pe când Apusul a recalculat-o, fixând-o în funcție de data exactă la care cădea atunci solstițiul, adică la 25 decembrie. Odată fixată la 25 decembrie, sărbătoarea Nașterii Domnului a atras după sine revizuirea și deplasarea sau fixarea datelor unui șir întreg de alte sărbători, în general mai noi, care stau în dependență cronologică de ea, și anume : Tăierea-împrejur a Domnului, Întâmpinarea Domnului, Bunavestire și Nașterea Sf. Ioan Botezătorul.
Mai multe citiți aici.

Crăciunul, celebrat ca dată a naşterii lui Iisus, a devenit, în timp, şi o sărbătoare a familiei, marcată de obiceiuri mult aşteptate de copiii din întreaga lume, precum colindele, împodobitul bradului şi darurile Moşului.

Și în acest an, Romfilatelia a pus în circulație, la 21 noiembrie, o emisiune filatelică dedicată acestei sărbători. De asemenea Asociația Filateliștilor Bucureșteni (AFB) a confecționat o ștampilă ocazională, care a fost pusă la dispoziția doritorilor la oficiul poștal București 63, în ziua de 23 decembrie 2017.

Detalii găsiți aici.

Ilustrate maxime realizate.

1. Cu ștampila prima zi
1.1 Icoana „Nașterea Domnului nostru Iisus Hristos”, aflată în colecția Bisericii „Sfântul Elefterie - Nou” din București.

1.2 „Maica Domnului cu pruncul”, icoană împărătească, pictură pe lemn, din patrimoniul Bisericii „Sfântul Elefterie - Nou”. 

2. Cu ștampila AFB

2.1 Pictura „Nașterea Domnului”

2.2 „Maica Domnului - Floare de crin” copie a icoanei de la Mănăstirea Marele Meteor din Grecia

*  *  *

Dragii mei,

Sfânta Sărbătoare a Crăciunului, cu dulcele ecou al colindelor și imaginea celor dragi în suflet, să vă aducă împlinire, sănătate, iubire și fericire! 

LA MULȚI ANI!   

Alex M

Sfintele Paști 2017. Ilustrate maxime.

Ieri, 10 martie, a fost pusă în circulație emisiunea de mărci poștale Sfintele Paști 2017. Cu acest prilej au fost emise două timbre, fiecare cu valoarea nominală de 1,30 lei, și o coliță dantelată de 12 lei. Pe cele două timbre sunt ilustrate câte o icoană reprezentând Răstignirea Mântuitorului, aparţinând Mănăstirii „Radu Vodă” şi, respectiv, Catedralei „Sfântul Iosif”, ambele din Bucureşti. Timbrul coliței dantelate are ca imagine icoana „Învierea Domnului – Coborârea la Iad a Mântuitorului” aflată pe iconostasul Schitului Darvari din București. Au mai fost confecționate obișnuitele albume și produse filatelice speciale. Pentru detalii dați clic aici.

Cu acest prilej am făcut două ilustrate maxime, folosind ștampila prima zi de la Oficiul Poștal București 37.

1. Ilustrată maximă „Răstignirea Domnului Iisus Hristos”. Am folosit timbrul ce reprezintă icoana de la Mănăstirea „Radu Vodă”. Cartea poștală este realizare Allex Collection, dar în imagine nu este icoana de pe timbru. 

2. Ilustrată maximă „Învierea Domnului”, la care am folosit timbrul coliței dantelate  și o carte poștală ilustrată realizare personală.

*  *  *

Pentru documentarea asupra  acestei emisiuni de mărci poștale am folosit informațiille postate pe http://romfilatelia.ro/ro/sfintele-pasti-2017/, singura sursă disponibilă. Dar ce am găsit acolo este de neimaginat. Un text incoerent, cu propoziții puse aiurea, acolo unde nu este locul lor și cu greșeli gramaticale pentru care, la școală, nu se trece de clasa a cincea. Iată, de exemplu, această propoziție: „În luna iulie, anul 1992, Schitul Darvari, a fost declarat monument istoric de către Comisia Naţională a Monumentelor, Ansamblurilor şi Siturilor Istorice.” Textul este scris, fără nici o logică, între două fraze care descriu timbrele emisiunii. Dar mai șocant, aici, este virgula pusă între subiect și predicat!!

Să auzim de bine!

Alex M

Ilustrate maxime cu alimente din Biblie.

La data de 24 noiembrie 2016 a fost pusă în circulaţie prima parte a emisiunii de mărci poştale intitulate „Trăieşte sănătos. Alimentele Bibliei”. Este vorba de patru timbre (valoare nominală 29,10 lei) şi un set de două plicuri "prima zi" (68 de lei).  Pentru detalii daţi clic aici.

În Biblie găsim multe referiri, oferite direct de divinitate, despre alimentele necesare şi bune pentru sănătatea oamenilor. Astfel, Dumnezeu i-a spus lui Moise că îl va duce “într-o ţară bună,…o ţară în care se află grâu, orz, viţă de vie, smochine şi rodii … măslini, untdelemn şi miere, în care fără lipsă vei mânca şi nu vei duce lipsă de nimic” (Deuteronomul, 8.7-9). Descoperirile ulterioare ale ştiinţei au confirmat efectele miraculoase ale acestor alimente.

Folosind cele patru mărci poştale, ştampila prima zi şi cărţi poştale particulare, tipărite la FullColor, Bucureşti am realizat câteva ilustrate maxime. Şi de această dată am beneficiat de sprijin total din partea doamnei diriginte a OP Bucureşti 37. Menţionez că la acest oficiu a fost pusă la dispoziţia doritorilor ştampila "prima zi" şi timbrele emisiunii.

1. Ilustrate maxime cu grâu şi pâine.

Cercetările arheologice de la Cucuteni, judeţul Iaşi, arată că grâul se cultiva pe teritoriul ţării noastre încă din neoliticul superior şi epoca bronzului (3000-1000 i.e.n.). Este dovedit faptul că această cereală, pe care o găsim în “pâinea noastră cea de toate zilele”, este mai sănătoasă atunci când este procesată cât mai puţin posibil. O dietă bogată în cereale integrale creşte nivelul de energie din corp, scade colesterolul şi ne fereşte de diabet, pietre la rinichi şi alte boli. Și orzul este menționat în Sfânta Scriptură, având aceleași efecte benefice pe care le are și grâul.

Ilustrată maximă "Boabe de grâu"

Ilustrată maximă "Pâine din făină integrală de grâu"

Ilustrată maximă "Pâine din făină integrală de grâu" - verso

2. Ilustrate maxime cu rodii şi smochine.

Rodiile sunt bogate în antioxidanți şi ajută la îmbunătăţirea circulaţiei sângelui, reduc riscul de cancer, întăresc sistemul imunitar, protejează ficatul și rinichii și previn obezitatea şi bolile cardiovasculare. Acest fruct poate fi consumat în stare naturală şi sub formă de suc. Fiind bogat in antioxidanţi, ne protejează de colesterolul “rău”şi îmbunătăţeşte circulaţia sângelui.

Foarte des menționate în Biblie sunt şi smochinele. Aceste fructe pot fi mâncate atât uscate, cât şi crude, conţin un nivel ridicat de potasiu care ajută la controlul tensiunii arteriale, sunt bogate in fibre dietetice şi reprezintă o sursă importantă de calciu, protejând densitatea osoasă. Frunzele de smochin sunt folosite pentru obţinerea unui extract despre care se crede că poate reduce nivelul de insulină al bolnavilor de diabet.

Ilustrată maximă "Rodie" 

Ilustrată maximă "Smochine" 

3. Ilustrate maxime cu struguri.

Strugurii sunt menționați, şi ei, în Sfânta Scriptură. Fiind bogați în vitamine și antioxidanți, aceștia protejează ficatul și inima, au proprietăți diuretice și antiasmatice, contribuie la scăderea colesterolului, energizează organismul şi întăresc sistemul imunitar, ocrotesc ochii, îmbunătăţesc memoria și au efect anticancerigen.

Ilustrată maximă "Struguri" 

3. Ilustrate maxime cu măsline şi ulei de măsline.

Măslinele țin colesterolul sub control, întăresc sistemul imunitar, contribuie la menținerea sănătății pielii și părului, au proprietăți antiinflamatorii și calmează durerile reumatice. Cercetătorii au ajuns la concluzia că patru lingurițe de  ulei de măsline pe zi sunt suficiente pentru a scădea riscul de infarct în șase săptămâni. Conţinând vitamina „E”, uleiul de măsline previne apariţia cancerului de colon, a gastritei şi altor probleme la stomac.

Ilustrată maximă "Măsline verzi şi ulei de măsline" 

Să auzim de bine!

Alex M

Sfintele Paşti la Putna.

Într-o postare anterioară am prezentat emisiunea de mărci poştale Sfintele Paşti 2016 şi aţi putut vedea ilustratele maxime reprezentând Florile Paştelui, la care am folosit  ştampila prima zi din Bucureşti.

Iată acum trei cărţi poştale maxime realizate cu celelate timbre ale emisiunii, având ca imagini obiecte de cult aflate în patrimonial Mănăstirii Putna, astfel:

- Icoana Răstignirii (pe timbrul cu valoarea nominală de 1leu) de pe  iconostasul bisericii voievodale, pictată în perioada 1771 – 1773 din porunca mitropolitului Iacov al Moldovei;

- Scena Răstignirii Domnului, aflată pe crucea de mână dăruită de mitropolitul Sava schitului Sinești, în anul 1698 (pe timbrul coliţei dantelate cu valoarea de 8 lei).

Obliterarea s-a făcut la data de 29.04.2016 cu ştampila de zi a oficiului poştal Putna, prin amabilitatea doamnei diriginte Maria Cenuşă. Astfel am realizat atât concordanţa de timp, pentru că Sfintele Paşti a fost la 1 mai, cât şi pe cea de loc.

Cărţile poştale sunt tipărite la FullColor, Bucureşti.

1. Ilustrată maximă “Icoana Răstignirii”. Imaginea este obţinută de la Mănăstirea Putna.

2. Ilustrată maximă “Cruce de mână sculptată”. 

 3. Ilustrată maximă “Cruce de mână sculptată, detaliu”. Imaginea este obţinută de la Mănăstirea Putna.

Voi reveni, în curând, şi cu alte piese realizate la Putna.

Să auzim de bine!

Alex M

Ilustrate maxime de Ziua Mărcii Poştale Româneşti

Anul acesta, tradiţionala emisiune filatelică "Ziua Mărcii Poştale Româneşti", pusă in circulaţie la 15 iulie, este dedicată împlinirii a 130 de ani de la recunoaşterea Autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române. Emisiunea se compune dintr-un timbru cu valoarea nominală de 5,00 lei, o coliţă dantelată (8,10 lei) şi un bloc de două timbre nedantelate (vâdut condiţionat într-un aşa numit album filatelic, împreună cu un plic Prima zi cu ştampilă "aurită"; totul la preţul de 139 de lei). A fost realizată şi o ilustrată maximă.
Marca poştală este machetată în coli de 32 de timbre şi minicoli de 8 timbre + o vinietă.
Pe timbrul de 5 lei este reprodusă imaginea proiectului Catedralei Mântuirii Neamului alături de elemente ale Crucii Patriarhale. Marca poştală a coliţei conţine, de asemenea, proiectului noii Catedrale, împreună cu Emblema Patriarhiei şi o parte din Tomosul de recunoaştere a Autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române.

Timbre cu vinietă

Coliţa dantelată

Ştampila Prima Zi

Biserica Ortodoxă Română a luat fiinţă în anul 1872 prin desprinderea Mitropoliei Ungrovlahiei şi Mitropoliei Moldovei de sub ascultarea canonică a Patriarhiei de Constantinopol şi ridicarea mitropolitului Ungrovlahiei, totodată arhiepiscop de Bucureşti, în rangul de mitropolit-primat al României.

După proclamarea independenţei de stat a României (9 mai 1877), au urmat tratative cu Patriarhia de Constantinopol în vederea recunoaşterii autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române. Această recunoaştere a fost acordată pe 25 aprilie 1885 de patriarhul ecumenic Ioachim al IV-lea. 

La data de 4 februarie 1925, Sfântul Sinod a hotărât să înfiinţeze Patriarhia Ortodoxă Română. Legea pentru înfiinţarea patriarhiei a fost promulgată la 25 februarie 1925, iar pe 1 noiembrie 1925 a avut loc înscăunarea lui Miron Cristea ca primul Patriarh al României. 
Sursa: http://www.revistaortodoxa.ro/?p=1399

Timbrul şi coliţa au un bun potenţial maximafil, dar ştampila Prima Zi este machetată total neinspirat şi nu ne ajută să obţinem ilustrate maxime de calitate foarte bună (cu triplă concordanţă).

1. Ilustrată maximă realizată de Romfilatelia: Catedrala Mântuirii Neamului (proiect de arhitectură). 

2. Ilustrată maximă "Catedrala Mântuirii Neamului (proiect)". Realizare personală. Cartea poştală este tipărită la Tipografia Cărţilor Bisericeşti.

3. Ilustrată maximă "Emblema Patriarhiei". Realizare personală. Suportul a fost tipărit la FullColor, Bucureşti

4. Ilustrată maximă "Crucea Patriarhală, simbol al Patriarhiei Române". Realizare personală. Suportul a fost tipărit la FullColor, Bucureşti

Să auzim de bine!

Alex M

Ilustrate maxime din Maramureş

Trebuie să mărturisesc că aştept cu interes emisiunile filatelice din ciclul "Descoperiţi România" pe care furnizorul român de produse filatelice le pune în circulaţie cam de două ori pe an. Despre prima serie am scris aici. La data de 4 iulie 2014 a fost pusă în circulaţie a doua parte din acest ciclu, care este dedicată Maramureşului. Emisiunea se compune din patru mărci poştale, machetate în coală de 32 de timbre, minicoală de 5 timbre + 1 vinietă şi bloc de 4 timbre. Au fost realizate şi patru aşa zise ilustrate maxime (obliterarea s-a făcut cu ştampila prima zi care s-a aplicat la Bucureşti). Boală incurabilă la Romfilatelia. Valorile nominale şi imaginile timbrelor sunt următorele:
- 2,00 lei, Turnul Ştefan din Baia Mare;
- 3,30 lei, Troiţa din Berbeşti;
- 8,10 lei, Biserica de lemn din Sat Şugatag;
- 14,50 lei, Cimitirul Vesel din Săpânţa.

Minicolile de 5 timbre şi o vinietă

Cu fiecare marcă poştală am realizat ilustrate maxime. Pentru obliterare am apelat la oficiile poştale din localităţile în care se găsesc obiectivele reprezentate pe timbre. Cărţile poştale ilustrate au fost tipărite la Lucky superstar, Bucureşti.

1. Turnul Ştefan este turnul-clopotniță al fostei biserici parohiale cu hramul "Sfântul Rege Ștefan" din Baia Mare. Prima atestare documentară a acestei biserici, de rit romano-catolic, datează din 1347, însă construcția a fost inaugurată oficial abia în 1387. Turnul este construit din piatră masivă şi a fost ridicat la inițiativa principelui Ioan de Hunedoara. Construcția turnului începe după anul 1446, fiind finalizată abia în 1468.
Obliterarea s-a făcut cu ştampila de zi de la Oficiul Poştal Zonal Baia Mare (fost OPRM), la data de 16.08.2014 (în calendarul romano catolic Sfântul Rege Ştefan este prăznuit la 16 august). S-a realizat astfel atât concordanţa de loc, cât şi o frumoasă concordanţă de timp. 

Ilustrată maximă "Turnul Ştefan"

2. Troiţa (Crucea) din Berbeşti este unul din monumetele impunătoare existente la intrarea în această localitate. Există mai multe legende cu privire la cei care au ridicat Crucea. Troița mai este numită a Rednicenilor, o familie de nobili din Giulești și se presupune că a fost construită cu ajutorul episcopului Atanasie Rednic în secolul al XVIII-lea.

S-a aplicat ştampila de zi a Agenţiei Poştale Berbeşti, din data de 14.08.2014 (dată folosită pentru a marca Adormirea Maicii Domnului, marea sărbătoare a Creştinătăţii).

Ilustrată maximă "Troiţa din Berbeşti"

3. Biserica de lemn din sat Şugatag datează din anul 1642 şi are hramul Sfânta Cuvioasă Paraschieva. A fost construită din lemn de stejar, pe temelia unei alte biserici şi se încadrează în tipologia bisericilor de lemn maramureșene: streașina dublă în dreptul naosului și pronaosului, turnul cu foișorul scos în afara profilului de bază și cu un coif prelungit în opt ape. Interiorul are ancadramentul ușii naosului bogat decorat, iar iconostasul se distinge prin ușile sale deosebite. Unele fragmente ale picturii interioare se păstrează în naos, respectiv în altar (sfinții părinți). Dintre icoanele păstrate se pot menționa cea a hramului „Cuvioasa Paraschieva”, realizată, semnată și datată de către zugravul Vișovan Gheorghe în anul 1785 și cea a Sfântului Nicolae. 

Obliterarea s-a făcut în ziua de 14.10.2014 (hramul bisericii), la Ghişeul Poştal Sat-Şugatag.

Ilustrată maximă "Biserica de lemn din Sat-Şugatag"

4. Cimitirul Vesel din Săpânţa este faimos pentru crucile mormintelor viu colorate și picturile naive reprezentând scene din viața și ocupația persoanelor înhumate. Pe unele cruci există chiar versuri în care sunt amintite, deseori cu nuanțe umoristice, persoanele respective.

Obliterarea: ştampila de zi a Ghişeului Poştal Săpânţa, având data de 14.08.2014. Am ales această zi, pentru că în perioada 14-16 august 2014 a avut loc a 5-a ediţie a festivalului "Drumul Lung spre Cimitirul Vesel", eveniment care se desfăşoară, în fiecare an, la Săpânţa. 

Ilustrată maximă "Cimitirul Vesel din Săpânţa"

Sursa de documentare o constituie "ro.wikipedia.org"

Să auzim de bine!

Alex M

Ilustrate maxime din Horezu

 Putem afirma că anul 2014 a însemnat pentru filatelia românească „Anul Horezu".  Astfel. nu mai puţin de patru emisiuni filatelice, puse în circulaţie în ultimele cinci luni ale anului, conţin mărci poştale cu subiecte specifice zonei respective!! Cred că este un „record" chiar şi pentru Romfilatelia.
Senzaţia mea este că, în această Societate, pentru fiecare emisiune filatelică se stabileşte câte o persoană, mereu alta, responsabilă de emiterea şi punerea în circulaţie a timbrelor. Altfel spus, nu ştie dreapta ce face stânga! Aşa se „justifică" şi faptul că Romfilatelia nu are absolut nicio viziune, fie ea şi pe termen scurt, asupra a ceea ce trebuie făcut în domeniul de care răspunde (în faţa cui oare?) şi pe care ar trebui să-l gestioneze spre binele şi în interesul Poştei Române şi al Filateliei. Totodată, se confirmă, încă odată, şi faptul că Legea nr. 187/2013 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 13/2013 privind serviciile poştale, prin cele două articole 47¹ şi 47² ce se referă la „Emiterea şi comercializarea timbrelor şi efectelor poştale”, nu rezolvă nimic din acest domeniu, fiind de o superficialitate înspăimântătoare. În aceste condiţii, conducerea Romfilatelia lucrează după cum o duce capul. Şi vedem acum una din consecinţe.

Dar să revenim la subiectul postării. 

1. La data de 8 august 2014 a fost pusă în circulaţie emisiunea „România în patrimoniul cultural imaterial UNESCO". Am prezentat această emisiune aici. Cu timbrul coliţei dantelate (valoare nominală 9,10 lei, reprezentând ceramică de Horezu) am realizat la acel moment o ilustrată maximă. Pentru obliterare am folosit ştampila prima zi. Vă prezint acum o altă piesă, pentru care am solicitatat aplicarea ştampilei de zi de la Oficiul Poştal Horezu, unde am găsit sprijin total din partea domnului diriginte. În perioada 5-7 iunie 2015 Primăria oraşului Horezu a organizat a 45-a ediţie a Festivalului Ceramicii Populare Româneşti „Cocoşul de Hurez ̋, aşa că ştampila a fost aplicată la data de 05.06.2015, realizându-se şi o bună concordanţă de timp. Cartea poştală a fost tipărită la Lucky superstar, Bucureşti.

2. În seria de timbre „300 de ani de la martiriul Sfinţilor Brâncoveni" apărută la 16.08.2014, valoarea de 5 lei reprezintă o Icoană de la Sfânta Mănăstire Horezu (clic aici pentru detalii). Urmeză să realizez o ilustrată maximă folosind acest timbru şi ştampila de zi a OP Horezu.

3. La data de 29 august 2014 a fost lansată emisiunea filatelică „Descoperiţi România, Oltenia". În cadrul acesteia, două timbre au imagini legate de zona Horezu.

Sfânta Mănăstire Horezu.
Valoare nominală 4,30 lei. 

Ceramică de Horezu.
Valoare nominală 4,50 lei.

3.1 Ilustrată maximă „Sfânta Mănăstire Horezu". 

Obliterarea s-a  făcut cu ştampila de zi a OP Horezu, la data de 21.05.2015 când s-au prăznuit Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena şi a fost hramul bisericii Mănăstirii. Cartea poştală: C.P.CS., Editura Meridiane, nr. 9261.

3.2 Ilustrată maximă „Ceramică de Horezu. Farfurie".

OBL: Ştampila de zi, OP Horezu, 05.06.2015. 

CPI: Tipărită la Lucky superstar, Bucureşti.

3.3 Ilustrată maximă „Ceramică de Horezu. Ulcior".

OBL: Ştampila de zi, OP Horezu, 05.06.2015. 

CPI: Tipărită la Lucky superstar, Bucureşti.

4. În „Emisiunea comună România-Azerbaidjan", pusă în circulaţie la 19.12.2014, timbrul cu valoarea nominală de 9,10 lei are ca imagine tot o piesă din ceramică de Horezu (ulcior). Nu am realizat, încă, ilustrate maxime cu marca respectivă. 

Dacă veţi dori vreodată să obţineţi informaţii despre această emisiune accesând pagina de internet a Romfilatelia nu veţi reuşi. La secţiunea „Mărci poştale / Colecţii anuale / 2014" seria respectivă lipseşte. Motivele le intuiesc dar, din jenă, nu le spun acum.

Să auzim de bine!

Alex M