560 de ani de existență a Bucureștiului. Cărți poștale maxime.

În perioada 19-22 septembrie se desfășoară la București Expoziția Filatelică Națională cu Participare Internațională, EFIRO 2019, ediția a V-a. Cu acest prilej, a fost introdusă în circulație o emisiune de mărci poștale formată din 3 timbre și o coliță nedantelată, astfel:

- Marca poștală cu valoarea nominală de 1,70 lei marchează 560 de ani de atestare documentară a Bucureștiului și are ca imagine colița nedantelată dedicată aniversării a 500 de ani de existență a orașului București (20.09.1959).

- Pe timbrul de 3,10 lei este reprodus un plic circulat în anul 1858, cu francatură multiplă Cap de Bour 27 Parale + 27 Parale (raritate a filateliei românești).

- Al treile timbru, cu nominalul de 12 lei, se referă la aniversarea a 145 de ani de la înființarea Uniunii Poștale Universale (UPU) - 9 octombrie 1874, la Berna.

- Timbrul coliței nedantelate a emisiunii (28,50 lei) are ca imagine un fragment din prima coliță nedantelată românească (Expoziția EFIRO din anul 1932).

Am realizat cărți poștale maxime doar cu timbrul de 1,70 lei, folosind ștampila prima zi a emisiunii și ilustratele tipărite la tipografia KayaPrint din București.

1.Ilustrată maximă având ca imagine colița dantelată din anul 1959. Această coliță a fost tipărită în 30.000 de exemplare și este o raritate în filatelia noastră. Apropo: colițele contemporane cu noi au tiraj de maxim 5.000 de exemplare și, probabi, multe din ele zac prin magazinele filatelice.

2. Carte poștală maximă ce reproduce Hrisovul lui Țepeș din 20 septembrie 1459. Documentul a fost descoperit în jurul anului 1900, foarte deteriorat şi se păstrează la Muzeul Municipiului Bucureşti – Palatul Suţu.

3. Ilustrate maxime cu portretul lui Vlad Țepeș.

Să auzimde bine!

Alex M

Cecilia Cuțescu-Storck, 140 de ani de la naștere. Cărți poștale maxime.

Cecilia Cuțescu-Storck (14 martie 1879 – 29 octombrie 1969) a fost o pictoriță din România, cu puternică influență în viața culturală din perioada interbelică.S-a născut în Comuna Câineni, din Vâlcea, fiind adoptată de bunicii materni. În anul 1897 a fost  trimisă la München pentru a studia pictura cu cei mai buni profesori ai vremii, iar apoi drumul ei ajunge în Franţa, la École des Beaux-Arts din Paris. În 1903 s-a căsătorit cu muzicianul Romulus Kunzer. După nouă ani de studii în străinătate, Cecilia Cuţescu s-a stabilit la Bucureşti, iar în 1909 s-a recăsătorit cu sculptorul Frederic Storck. Împreună cu artistele Olga Greceanu şi Nina Arbore,  a înfiinţat „Asociaţia Femeilor pictore şi sculptore” (1916), devenind una dintre promotoarele artei feminine româneşti. Tot în anul 1916, Cecilia devine profesoară la Academia de Arte Frumoase din Bucureşti,  fiind prima femeie profesor la o universitate de artă din Europa.

A fost, de asemenea, și prima femeie din România care a realizat artă murală. Este vorba de frescele „Istoria negoțului românesc”, care se află în aula Academiei de Studii Economice din Bucureşti, „Apologia artelor românești”, de pe plafonul fostului Palat Regal şi de lucrarea „Agricultura, industria şi comerţul", aflată în holul de onoare al Băncii Marmorosch-Blank. În perioada interbelică a primit numeroase distincţii la expoziţii internaţionale, printre care şi cea de Cavaler al Legiunii de Onoare (Franța,1933).

În anul 1948, operele soților Storck au fost declarate de utilitate publică, iar în 1951 atelierele lor au fost deschise ca muzeu de artă, familia păstrând atunci doar anexele ce au fost folosite ca spațiu de locuit. În prezent, imobilul poate fi vizitat si adăpostește Muzeul de Artă „Frederic Storck și Cecilia Cuțescu-Storck”.

Pentru întreaga activitate artistică, în anul 1957 Cecilia a primit titlul de „Maestru Emerit al Artei”. Artista s-a stins din viață în 1969, la București.

Cu prilejul celor 140 de ani de la nașterea Ceciliei Cuțescu-Storck, la data de 14.03.2019 Romfilatelia a introdus în circulație o emisiune de mărci poștale compusă dintr-un timbru (5 lei), o coliță dantelată (28,50 lei și un plic prima zi (13 lei). 

Ilustrate maxime realizate 

1. Cu marca poștală a emisiunii, pe care este ilustrat autoportretul Ceciliei Cuțescu-Storck.

Ilustrată maximă
„Cecilia Cuțescu-Storck, autoportret”

Ilustrată maximă
„Cecilia Cuțescu-Storck, portret de Frederic Storck”

Ilustrată maximă „Cecilia Cuțescu-Storck, portret”

2. Folosind timbrul coliței dantelate. Acesta are ca imagine portretul Ceciliei Cutescu-Stork, lucrat în marmură de Frederic Stork în anul căsătoriei lor (1909).

Ilustrată maximă
„Cecilia Cuțescu-Storck, portret de Frederic Storck”

.

Să auzim de bine!

Alex M

Muzeul Național Brukenthal pe cărți poștale maxime

Muzeul Național Brukenthal aniversează în fiecare an, pe 25 februarie, data la care a fost deschis oficial. Inaugurarea muzeului a avut loc în 25 februarie 1817 și funcționează în palatul cu același nume, construit de baronul Samuel von Bruckental între anii 1778 –1788. Edificiul a fost ridicat pentru a servi drept reşedinţă oficială a baronului şi sediu al colecţiilor sale. Muzeul porpriu-zis este considerat cel mai vechi din România și una dintre primele instituții de acest gen din Europa. Adăpostește importante colecţii aflate într-un vast complex muzeal naţional alcătuit din Palatul Brukenthal, Muzeul de Istorie Naturală, Muzeul de Istorie, Muzeul de Istoria Farmaciei şi Muzeul de Arme şi Trofee de Vânătoare.

La 17.02.2017 Romfilatelia a dedicat o emisiune de mărci poștale, cu prilejul împlinirii a 200 de ani de la deschiderea muzeului. Au fost puse în circulație patru timbre, astfel:

            - Portretul baronului Samuel Von Brukenthal este ilustrat pe marca poștală cu valoarea nominală de 2,20 lei; de asemenea, se găsește – ca subiect secundar – și pe celelalte trei timbre ale seriei;

            - Timbrul cu valoarea nominală de 2,50 lei ilustrează faţada Palatului Brukenthal;

            -  Blazonul familiei Brukenthal este reprezentat pe timbrul cu valoarea nominală de 8,00 lei;

            - Ceasul de buzunar al baronului Samuel Von Brukenthal, reprezentat pe timbrul cu valoarea nominală de 15,00 lei, se află – ca subiect secundar – și pe marca poștală de 2,20 lei.

Au fost tipărite și 210 seturi a câte 2 plicuri prima zi, ia ca forme de machetare s-au folosit coala de 32 de timbre și minicoala de 5 timbre +1 vinietă.

Mai multe pe http://www.romfilatelia.ro/ro/muzeul-national-brukenthal-200-de-ani-de-la-infiintare/

Pentru a obține ilustrate maxime cu aceste mărci poștale am folosit ștampila aniversară realizată de AF Sibiu, care a fost la dispoziția publicului la OP Sibiu 1, în ziua de 25.02.2017.

Ilustrate maxime realizate

1. Cu timbrul de 2,20 lei

Portretul baronului Samuel Von Brukenthal

Ceasul de buzunar al baronului Samuel Von Brukenthal

2. Cu timbrul de 2,50 lei

Faţada Palatului Brukenthal

3. Cu timbrul de 8 lei

Blazonul familiei Brukenthal 

4. Cu timbrul de 15 lei.

 Ceasul de buzunar
al baronului Samuel Von Brukenthal

Portretul baronului Samuel Von Brukenthal

Să auzim de bine!
Alex M

Centenarul Marii Uniri (IV)

Puteți revedea primele trei părți ale acestui ciclu dând clic aici, aici și aici.

În acest episod mă voi referi la alte două emisiuni de mărci poștale importante pentru tematica acestui serial: „Medaliile și decorațiile Războiului de Întregire” (7 mai) și „80 de ani de la trecerea la cele veșnice a Reginei Maria” (20 iulie)

6. Medaliile și decorațiile Războiului de Întregire.

Emisiunea se compune din 4 timbre.

  

 Cărți poștale maxime

6.1 Timbrul cu valoarea nominală de 2,90 lei are ca imagine Ordinul național Steaua României instituit la 10 mai 1877 , având cinci grade: cavaler, ofițer, comandor, mare ofițer și mare cruce. Ordinul se acorda și cu însemne de război, reprezentând două spade încrucișate, cu vârful în sus, între brațele crucii. Primele două grade se purtau pe pieptul stâng, cel de comandor la gât, gradul de mare ofițer la gât și pe piept, iar marea cruce în bandulieră, peste umărul stâng și la piept. Începând din 9 aprilie 1918, pentru fapte deosebite, gradele de comandor, ofițer și cavaler puteau fi purtate și cu panglica medaliei Virtute Militară, care avea culoarea roșie, cu câte o singură bandă albastră pe margini. Acest ordin se acorda doar ofițerilor.

 6.2 Ordinul național Coroana României  este reprezentat pe marca poștală cu valoare nominală de 3 lei. A fost instituit la 10 mai 1881, având aceleași grade ca și Steaua României. Ordinul nu avea însemne de război, Gradele ordinului Coroana Românei aveau același regim de purtare ca și cele ale ordinului Steaua României. În 1916, Ordinul Coroana României a primit însemne de război, reprezentând două spade încrucișate, cu vârful în sus, între brațele crucii. Din 9 aprilie 1918, acest ordin se purta și cu panglica medaliei Virtute Militară.

6.3 Pe timbrul cu valoare de 4,50 lei este ilustrată Medalia Virtutea Militară, cea mai importantă medalie acordată în perioada Primului Război Mondial. A fost înființată în 1880 și avea două clase: clasa I, de aur și clasa a II-a, de argint. Se purta cu panglică din moar de culoare albastră, cu câte o bandă roșie la margini. Ambele clase se așezau pe pieptul stâng. Această medalie avea întâietate în categoria sa de decorații, iar din 1916 se acorda numai gradelor inferioare (subofițeri și trupă). Medalia Virtutea Militară a fost acordată și femeilor, care o puteau purta și cu panglica sub formă de fundă. Din 9 aprilie 1918, panglica medaliei se putea atașa gradelor de cavaler, ofițer și comandor ale ordinelor naționale Steaua și Coroana României.

6.4 Medalia Crucea Comemorativă a Războiului 1916-1918 este ilustrată pe marca poștală de 16 lei, fiind instituită în anul 1918. A fost conferită tuturor militarilor și asimilaților, de orice fel, care au luat parte la campania 1916-1918 și care au fost însumați (înrolați), atașați sau însărcinați cu diferite misiuni, la corpurile de trupă ori la serviciile militare. De asemenea, au primit distincția și funcționarii civili, precum și persoanele care, neaparținând oștirii, au fost chemate la un serviciu efectiv și permanent pe lângă armată. Pentru militari, panglica medaliei era din moar, în dungi, de culoare albastru închis și verde, alternând în mod egal, iar pentru civili culorile erau dispuse invers. Pentru luptele de pe diferite fronturi, la care persoana a luat parte în timpul războiului, s-au aplicat, transversal, pe panglică, barete din alamă, cu inscripții bronzate: ARDEAL, CERNA, JIU (TÂRGU-JIU), CARPAȚI, OITUZ, BUCUREȘTI, TURTUCAIA, DOBROGEA, MĂRĂȘTI, MĂRĂȘEȘTI, TG-OCNA etc.

7. 80 de ani de la trecerea la cele veșnice a Reginei Maria

Regina Maria „a întrupat aspirațiile cele mai înalte ale conștiinței românești. Prin modul cum a influențat în 1916 intrarea României în război și din nou în 1918, când aproape numai datorită ei, Regele Ferdinand nu a ratificat dezastruoasa pace de la București, Regina s-a așezat ca ctitoriță a României întregite și ca una din cele mai mari figuri ale istoriei noastre naționale (Constantin Argetoianu). Participarea efectivă la luptele duse în Moldova, precum și prezența suveranei în spitalele de răniți, i-a adus apelativul de „Mama Răniților”. Ea a rămas pentru toți cei care au văzut-o, atât în vizite la spitale, printre sutele de bolnavi, cât și pe front, printre soldații răniți, un simbol al curajului neclintit. Regina Maria a cucerit inimile tuturor românilor prin naturalețe, eleganță și inteligență, prin dăruire și bunătate, dar mai presus de toate, prin iubirea față de țara sa. A știut întotdeauna să se facă remarcată, apreciată și îndrăgită. Aprecia costumul popular românesc, pe care-l îmbrăca adesea, cutreierând prin țară. Regina s-a stins din viață la data de 18 iulie 1938, la Castelul Pelișor. Dorința sa a fost să trăiască ultimele clipe în țara căreia i-a dedicat întreaga viață.

Emisiunea de mărci poștale cuprine 2 timbre și o coliță nedantelată.

 Cărți poștale maxime

7.1 Primul timbru al emisiunii, cu valoarea nominală de 3 lei, este ilustrat cu un portret al Reginei, în care suverana poartă pe cap coroana realizată special pentru ceremonia Încoronării de la Alba Iulia (15 octombrie 1922).

7.2 Pe al doilea timbru al emisiunii, cu valoarea nominală de 11,50 lei, este reprodus un alt portret, în care Regina poartă pe cap o diademă.

7.3 Timbrul coliței nedantelate, cu valoarea nominală de 19 lei, este ilustrat cu o fotografie de studio a Reginei, în care este îmbrăcată în stilul Belle-Époque.

Să auzim de bine!

Alex M

Centenarul Marii Uniri (III). Două emisiuni filatelice importante

Puteți revedea primele două părți ale acestui ciclu dând clic aici și aici. 

Spre sfârșitul lunii martie 2018 au fost puse în ciculație primele două emisiuni de mărci poștale dedicate, cu adevărat, evenimentului central al acestui an: Centenarul Întregirii României. Este vorba de „Făuritori ai Marii Uniri-partea I” (20 martie) și „100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România” (26 martie).                                                          
4. Făuritori ai Marii Uniri-I

Emisiunea se compune din 4 mărci poștale și o coliță nedantelată.

Ilustrate maxime realizate

4.1 Timbrul cu valoarea nominală de 2,50 lei îl reprezintă pe Miron Cristea (1868 – 1939), primul Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, un cleric erudit și militant pentru drepturile românilor din Austro-Ungaria. A studiat Teologia la Sibiu, iar apoi a obținut doctoratul în Litere la Budapesta. În calitate de episcop al Caransebeșului (din 1910), a participat la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia. După Unire a fost ales membru de onoare al Academiei Române.

 

Miron Cristea este pe primul rând,
al doilea din dreapta

4.2 Pe timbrul de 4,50 lei este reprodus portretul Cardinalului Iuliu Hossu (1885-1970), episcop greco-catolic. El a citit la 1 decembrie 1918, din însărcinarea Marelui Sfat Național Român, mulțimilor adunate la Marea Adunare Naționale de la Alba Iulia, proclamația de unire a Transilvaniei cu Regatul României.

4.3 Pe timbrul cu valoarea nominală de 8 lei este reliefat portretul lui Iuliu Maniu (1873-1953), luptător pentru cauza națională a românilor din Transilvania. A fost unul dintre  organizatorii Marii Adunări de la Alba Iulia, din 1 decembrie 1918. În cuvântarea pe care a ținut-o cu acest prilej, Maniu a spus: „Privim în înfăptuirea unității noastre naționale ca la un triumf al libertății românești”. Pe 2 decembrie 1918 a fost ales în funcția de ministru-prezident al Consiliului Dirigent al Transilvaniei, funcție echivalentă cu cea de guvernator, îndeplinind, totodată, și funcția de ministru de interne.

4.4 Portretul lui Ion I.C. Brătianu (1864-1927), prim-ministru în perioada Primului Război Mondial, este redat pe timbrul cu valoarea nominală de 15 lei. A fost conducătorul delegației române la Conferința de Pace de la Versailles. În această calitate i-a revenit obligația de a răspunde reproșului semnării de către România a unei păci separate cu Puterile Centrale în 1918 (Pacea de la Buftea). Abilității sale diplomatice i se datorează lămurirea acestui punct, precum și convingerea aliaților cu privire la justețea revendicărilor teritoriale ale Regatului Român.

 4.5 Pe timbrul coliței nedantelate este reprodusă Stema României la data Marii Uniri, care avea reprezentate pe scut teritoriile cuprinse în granițele țării până în 1918.

5. 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România

Unirea Basarabiei cu România a avut loc la 27 martie 1918 (9 aprilie pe stil vechi) şi a fost, în fapt, reunificarea vechii provincii româneşti Basarabia, ruptă de Moldova şi alipită de Rusia în 1812. Basarabia a fost prima provincie care s-a unit cu România pentru a forma România Mare. Efectele Unirii au fost anulate la 28 iunie 1940, atunci când Rusia a anexat din nou Basarabia, în baza pactului secret Ribbentrop-Molotov.

Emisiunea de mărci poștale dedicată acestui eveniment se compune din două timbre și o coliță dantelată.

Ilustrate maxime realizate

5.1  Pe timbrul cu valoarea nominală de 4 lei este reprodus portretul lui Alexandru Marghiloman (1854-1925), politician reprezentativ pentru mișcarea conservatoare, înainte de 1914. În timpul războiului s-a remarcat prin opoziţia de neclintit faţă de orice alianţă cu Imperiul Ţarist. În martie 1918 a fost numit prim-ministru, fiind implicat în discuţiile cu fruntașii basarabeni pentru Unire. La 27 martie 1918 s-a deplasat la Chișinău și a ţinut un discurs în faţa Sfatului Ţării, înaintea votului care a consfinţit reîntoarcerea Basarabiei la ţara-mamă.

5.2 Portretul lui Ion Inculeţ (1884-1940), președinte al Sfatului Ţării de la Chișinău, este redat pe timbrul cu valoarea nominală de 8 lei. După Unire Ion Inculeț a fost ministru al Basarabiei, ministru al sănătății publice, ministru de interne, ministru al comunicațiilor și vice-președinte al Consiliului de miniștri în Guvernul României, condus de Ion Gh. Duca (1933-1937). La 10 octombrie 1918 Inculeț a fost ales membru al Academiei Române la recomandarea lui Petru Poni.

5.3 Timbrul coliţei dantelate, cu valoarea nominală de 16 lei, este ilustrat cu portretul lui Pantelimon Halippa (1883-1979), luptător pentru drepturile românilor din Imperiul Ţarist. Anul 1918 l-a găsit pe Halippa în fruntea curentului pro-unire, drept pentru care a fost ales vicepreședinte, apoi președinte al Sfatului Țării, adunarea care, la 27 martie 1918, a votat Unirea Basarabiei cu România. A participat și la adunările de la Cernăuți și de la Alba-Iulia care au proclamat Unirea Bucovinei și, respectiv, a Transilvaniei cu România. După 1918 a deținut mai multe funcții de ministru și secretar de stat. În perioada 1918-1934 a fost senator și deputatat în Parlamentul României.

Să auzim de bine!

Alex M

Centenarul Marii Uniri (II). Emisiunea de mărci poștale „Coloana infinitului, omagiu eroilor neamului”, o mare deziluzie.

Puteți revedea prima parte a acestui ciclu dând clic aici.

3. La 19 februarie Romfilatelia, „în semn de respect și recunoștință pentru jertfa ostașilor din Primul Război Mondial” (vezi situl oficial), a introdus în circulație o emisiune de mărci poștale  intitulată, foarte frumos de altfel, „Coloana infinitului, omagiu eroilor neamului” care, din păcate, s-a dovedit a fi o mare deziluzie.

Această emisiune se compun dintr-o coliță dantelată din anul 1982, supratipărită, având ca imagine pe Brâncuși în atelierul său din Paris. Fundalul mărcii poștale reprezintă crâmpeie din Coloana Infinitului. Pe manșeta coliței este supratipărit textul care constiuie denumirea emisiunii din 2018: Coloana infinitului, omagiu eroilor neamului, precum și Stema actuală a Județului Gorj. Deasupra textului este tipărit cuvântul „Paris”, rămas din grafica coliței din 1982.

3.1 În anul centenarului Marii Uniri, Romfilatelia nu a avut capacitatea de a realiza o emisiune consistentă, care să omagieze, cu adevărat, sacrificiul militarilor români pe toate fronturile Primului Război Mondial, gândită și realizată împreună cu oameni cunoscători ai istoriei. În schimb, a fost pusă în circulație o coliță veche de peste 35 de ani, supratipărită. În plus, Coloana Infinitului, care reprezintă un subiect secundar al coliței (subiectul principal fiind Brâncuși) este un monument ridicat „întru cinstirea faptelor eroice ale gorjenilor şi, cu deosebire, a rezistenţei populaţiei oraşului Târgu-Jiu, din timpul primului război mondial”. Vezi: https://identitatea.ro/coloana-infinitului-stalp-al-cerului-semnificatia-monumentului/.

Măcar numai pentru acest lucru, ar fi trebuit ca emisiunea să cuprindă cel puțin 2-3 timbre cu monumente dedicate eroilor romîni căzuți pe fronturile de luptă ale Primului Război Mondial amplasate și în alte zone ale țării

3.2 Colița a fost pusă în circulație la data de 19 februarie (142 de ani de la nașterea sculptorului), declarată „Ziua Brâncuși” in 2015, fiind deci la a treia ediție. Să reamintim Comisiei Filatelice Naționale că avem și noi Coloana Infintului, la Tg.Jiu, inaugurată la 27 octombrie 1938. Ca urmare, la 28 octombrie 2018 ar fi fost mai oportună o emisiune dedicată acesui monument, dar cu imaginea Columnei de la Târgu Jiu. Fac această precizare întrucât  timbrul coliței din 1982 „îl ilustrează pe Constantin Brâncuși în atelierul său din Paris, alături de o versiune a operei sale, Coloana Infinitului”. Sursa: http://www.romfilatelia.ro/ro/coloana-infinitului-omagiu-eroilor-neamului-2/

3.3 Ștampila prima zi are ca imagine un desen sugerând, destul de bine, Columna. Localitatea ștampilei este București, cu totul nepotrivită.         

3.4 Tirajul emisiunii este de 4.300 de exemplare, din care 300 pentru poștă, iar valoarea nominală de 31 lei (scrisoare internă, neprioritară cu greutatea de 250-500g), a doua cea mai mare în epoca Romfilatelia; nici o șansă ca ”mesajul” acestei făcături să ajungă la marele public. Mai bine așa!

Am ezitat să obțin o ilustrată maximă în condițiile menționate mai sus dar, până la urmă, am acceptat ideea de a avea un suvenir filatelic în ideea că și lucrurile odioase devin, până la urmă, amintiri! Important este să le privești cu detașare!

Să auzim de bine!

Alex M          

Ilustrate maxime la aniversarea Corului Madrigal

O nouă emisiune de mărci poștale a fost introdusă în circulație la data de 27 februarie. Se numește „Corul Madrigal, 55 de ani”.

Este a 8-a, în cele în două luni care ­­­­au trecut din acest an. În total, în perioada respectivă au fost tipărite 17 timbre și 4 colițe, având valoarea nominală totală de 149,20 RON (32 EUR). Este greu să fac o comparație, completă și corectă, cu ceea ce s-a întâmplat, în aceeași perioadă, în alte state. Iată, totuși, câteva elemente de comparație:

- În Republca Moldova au fost 3 emisiuni cu 3 timbre, care au valoarea nominală de 13,25 de lei moldovenești (0,63 EUR);

- În Spania, 14 emisiuni – 16 timbre; 21,35 EUR;

- În Germania au fost 7 emisiuni cu 10 timbre; 11,85 EUR;

- Poșta Elveției a emis 8 serii cu 13 timbre; 14,80 CHF (12.20 EUR);

Iată unde ne clasăm, mai ales în privința valorilor nominale ale mărcilor poștale. Suntem, de departe, PRIMII!!

Să revenim la emisiunea noastră. Corul Național de Cameră „Madrigal – Marin Constantin” a fost înființat la 11 aprilie 1963. Logic, mă întreb de ce s-a ales data de 27 februarie pentru lansarea seriei?! La 27 februarie 1925 (acum 93 de ani) s-a născut Marin Constantin, fondatorul corului, dar asta este altceva. Dacă vorbim de cor, atunci să fie cor!!

Emisiunea se compune dintr-un timbru, cu valoarea nominală de 8 lei, tipărit într-un tiraj total de 18.288 exemplare Din acesta, poșta a primit 6.400 adică 35%. Se vede clar că nu putem vorbi aici de mărci poștale, ci de o emisiune speculativă, mizându-se pe vânzarea timbrelor la preț mare către filateliști, fără legătură cu cerințele Poștei Române. 

A mai fost editat un plic prima zi, pe care doritorii îl pot obține la prețul „modic” de 19 lei.

Corul Național de Cameră “Madrigal-Marin Constantin”, unul dintre cele mai apreciate ansambluri corale profesioniste, este o emblemă a vieții muzicale românești și universale, iar în cei aproape 55 de ani de existență artistică numele său a reprezentat imaginea României în lume, devenind un adevărat “brand de țară”. A fost fondat de compozitorul și dirijorul Marin Constantin, membrii ansamblului fiind selectați exclusiv din rândurile studenților Conservatorului București. Pe măsură ce s-au adunat deceniile de activitate muzicală notorietatea ansamblului s-a consolidat, ca urmare a celor peste 4000 de concerte susținute pe patru continente, sub coordonarea fondatorului, care s-a stins din viață în 2011. Discipolii maestrului Marin Constantin au dus mai departe conceptul unic creat prin sonoritatea specifică, amplasamentul stereofonic în scenă și costumele impunătoare. Dirijorul actual al ansamblului este Anna Ungureanu, muzician cu experiență de un deceniu alături de maestrul Marin Constantin.

Timbrul emisiunii are un bun potențial filatelic, pe el fiind reproduse portretul lui Marin Constantin și logoul, foarte frumos, al Corului. De asemenea, ștampila prima zi mi-a permis să realizez o ilustrată maximă cu triplă concordanță. Cărțile poștale au fost tipărite la Kayaprint, București.

1. Ilustrată maximă „Marin Constantin (1925-2011)”. 

Marin Constantin fost muzician, compozitor și dirijor de ansamblu coral, fondator, dirijor și director pe viață al Corului Național de Cameră Madrigal timp de 47 de ani, între 1963 și 2011. Specialist renumit în muzica renascentistă, cântul gregorian și baroc, precum și în muzica tradițională românească, a fost apreciat de critici muzicali din întreaga lume, primind numeroase premii și distincții interne și internaționale. A absolvit Facultatea de Pedagogie Muzicală (secția Dirijat Coral) a Conservatorului de Muzică din București (1944-1949) și Facultatea de Pedagogie, Psihologie și Filozofie a Universității din București (1945-1949). În 1985 a obținut titlul de doctor în muzicologie la Academia de Muzica „Gh. Dima” din Cluj-Napoca, iar în anul 1994 a primit titlul de Doctor Honoris Causa al acestei instituții. Totodată, a fost cel mai semnificativ promotor al muzicii românești contemporane, colaborând cu cei mai importanți compozitori români. Cele mai multe lucrări s-au cântat în primă audiție la Festivalurile George Enescu din perioada 1964 - 2009.

Ilustrată maximă „Marin Constantin 

2. Ilustrată maximă „Sigla Corului Madrigal”.

Sigla Madrigalului reprezintă o liră (instrumentul muzical), împreună cu un grup coral de șase persoane purtând impunătoarele costume specifice. Alături de acest element grafic, sigla mai are și un text cu numele Corului și al fondatorului său.

Lira a fost aleasă ca simbol al talentului poetic, al inspirației poetice și al creației poetice lirice. Despre liră se spune că ar fi fost inventată de Hermes, care a construit-o dintr-o carapace de broască ţestoasă. Ca zeu al comerţului, el a oferit lira lui Apollo în schimbul unei cirezi de vite. Mare mânuitor al lirei, Apollo a dat muzicii cântate la acest instrument aura unei arte elevate şi binefăcătoare.

Ilustrată maximă „Sigla Corului Madrigal”
- concordanță triplă -

Ilustrată maximă „Sigla Corului Madrigal” - verso

Să auzim de bine!

Alex M