Ilustrate maxime din Brăila

Brăila este o veche așezare pe malul stâng al Dunării, apărând cu numele "Drinago" într-o veche descriere geografică și de călătorii spaniolă, "Libro del conoscimiento" (1350), dar și pe câteva hărți catalane. Mai târziu, este menționată ca Brayla, într-un document din 20 ianuarie 1368 emis de Vladislav, Voievodul Țării Românești și Ban de Severin (Vlaicu Vodă), într-un privilegiu de transport și comerț acordat neguțătorilor brașoveni. Acest act constituie prima atestare documentară a orașului, Brăila fiind al treilea oraș ca vechime al țării, după Câmpulung în anul 1300, (alte surse menționează anul 1292 și chiar 1215) și Curtea de Argeș în 1336. Orașul a fost ocupat de turci în perioada 1538-1540 și ajunge raia, de la 1554 până la sfârșitul războiului ruso-turc din 1828 - 1829, perioadă în care este numit Ibrail. În secolul al XV-lea numele Brăilei este amintit sub forma Breil, într-o mențiune a Cancelariei Voievodului "Ttibor din Transilvania". Perioada de maximă înflorire o are la începutul secolului al XX-lea, când a devenit un important port din România, fiind accesibil și navelor maritime de dimensiuni mici și medii.

Cu prilejul aniversării celor 650 de ani ai Brăilei, Romfilatelia a pus în circulație o emisiune de mărci poștale compusă din cinci timbre, care au următoarele imagini:

            - Ceasul baroc din centrul istoric (2,20 lei);

            - Catedrala „Nașterea Domnului” (3,50 lei);

            - Fântâna cinetică (4 lei);

            - Teatrul „Maria Filotti” (4,50 lei);

            - Casa memorială „Panait Istrati” (15 lei).

De asemenea, pe fiecare marcă poștală se găsește și stema actuală a Municipiului Brăila.

Au mai fost editate două plicuri prima zi și un album filatelic. 

Detalii despre această emisiune găsiți aici.

1. Una dintre cele mai reprezentative construcții ale Brăilei este Ceasul Public din Piața Traian, ridicat in anul 1909 de către firma cehă Carol Sakar. Construcția are peste 11 m înălțime, fiind executată în stil baroc. Realizarea lui s-a bazat pe donația testamentară a  lui Petru Naum care, în 1898, a lăsat municipalităţii, prin testament, 8.000 de lei aur pentru ridicarea „unui turn din metal, cu un ceasornic mare în vârf, în Piaţa Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril”. Mecanismul propriu-zis a fost făcut la Munchen, de firma Johann Neher. Este vorba despre un mecanism cu greutăţi proiectat să se armeze odată la trei zile. Din cauza structurii de rezistenţă a turnului de susţinere, sistemul de greutăţi nu poate face cursa completă, astfel că orologiul, cu patru cadrane, trebuie întors mai des, odată la 24 de ore.

De la început, orologiul-turn a fost considerat o piesă de mobilier urban foarte rară, deoarece în epocă ceasurile publice se montau fie în turnurile bisericilor, fie pe alte construcţii administrative, fiind arareori construite ca obiective de sine stătătoare. 

Ilustrată maximă „Ceasul baroc din Piața Traian”

2. Catedrala „Nașterea Domnului”.

In anul 1964, în Postul Mare, în Brăila s-a demolat măreața biserică „Sfânta Sofia” construită după modelul Catedralei din Timișoara. Spațiul unde a fost amplasată această biserică a fost oferit, de către conducerea provizorie a județului si municipiului din 1990, pentru construirea unei noi biserici. Piatra de temelie a noului lăcaș de cult a fost așezată la 16 aprilie 1990, în a doua zi a Praznicului Învierii Domnului. Catedrala este construită în stil neobizantin, în cruce cu braţe inegale, cu două coruri. Edificiul este acoperit cu tablă de cupru lăcuit, are lungimea de 42 de metri și înălţimea de 46 de metri la turla mare, fiind înzestrat cu cinci clopote acţionate electric. Fiind ridicată imediat după evenimentele din decembrie '89, i se mai spune şi „Catedrala Libertăţii".

Ilustrată maximă „Catedrala Nașterea Domnului”

3. Fântâna cinetică se află situată în centrul municipiului Brăila și reprezintă unul dintre cele mai însemnate obiective turistice ale localității. A fost realizată de sculptorul Constantin Lucaci, cunoscut pentru îndemânarea sa de a realiza sculpturi în oţel inoxidabil.

Monumentul înfăţișează două palme care se mișcă și se unesc apoi într-un căuș. Fântâna mobilă din oţel inoxidabil, perfect polizat, a fost turnată la Uzina Progresul Brăila, fiind inaugurată în anul 1989.

Ilustrată maximă „Fântâna cinetică”

4. Teatrul „Maria Filotti”, cunoscut și sub numele vechi de Teatrul Rally.
Datând din jurul anilor 1840, clădirea teatrului a avut, inițial, destinația de han. După ce a ars în incendiul din 1859, reconstruită, va cunoaște numeroase transformări. Finalizarea construcției și inaugurarea Teatrului Rally a avut loc în 1864. Pe tot parcursul secolului al XIX-lea, personalități de prestigiu ale artei europene, printre care și George Enescu, au oferit reprezentații memorabile publicului brăilean la Teatrul Rally. A fost de asemenea o perioadă bogată în reprezentații teatrale, susținute de trupele de teatru ale lui Costache și Iorgu Caragiale, Alexandru Davilla, Aristizza Romanescu, Matei Millo, Constantin Tănase ș.a. După spectacolul dat în onoarea Domnitorului Carol, din 1878 va purta și denumirea de Teatrul Regal. Hariclea Darclée debutează aici în 1881. În anul 1900 teatrul trece în proprietatea lui Dumitru Ionescu (afacerist de succes, consilier, președinte al consiliului județean, deputat, senator, primar al Brăilei în perioada 1906-1910 - unul dintre cei mai mari filantropi ai orașului). Acesta cedează prin testament clădirea către primărie și după moartea sa, în 1919, aceasta devine Teatrul Comunal. Din 1954 teatrul ia denumirea de Teatrul de Stat Brăila, iar în 1969 teatrul primește numele actriței Maria Filotti, care a debutat pe scena sa în 1905 în rolul Giocondei. Declarată monument istoric, clădirea este inclusă în patrimoniul UNESCO.

Ilustrată maximă „Teatrul <Maria Filotti>”

5. Casa memorială „Panait Istrati” face parte din patrimoniul Muzeului Brăilei „Carol I”.

A fost înființată în 1984, cu prilejul centenarului scriitorului, născut în Brăila la 10.08.1884 (d. 16.04.1935). Se află într-o clădire aflată în Grădina Publică, construită la sfârșitul secolului al XIX-lea cu destinație administrativă (Casa Grădinarului) unde, în a doua jumătate a secolului XIX-lea, trăia grădinarul care se ocupa de spaţiile verzi din  Brăila. Cu toate că Panait Istrati nu a locuit aici, clădirii i-a fost atribuită această destinaţie deoarece autorul Chirei Chiralina prefera spaţiul din vecinătatea casei pentru contemplarea Dunării şi a împrejurimilor. În plus, nici una din clădirile în care a locuit scriitorul, nu s-a păstrat. Aici sunt valorificate expoziţional manuscrise, obiecte personale, piese de mobilier, cărţi cu autograf, ediţii rare, ediţii princeps, fotografii-document, obiecte ce au fost cumpărate, în cea mai mare parte, de la ultima soţie a scriitorului, Margareta Istrati. 

Ilustrată maximă „Casa memorială <Panait Istrati>” 

6. Stema Municipiului Brăila a fost aprobată prin Hotărârea Guvernului României nr. 1.544 din 18 decembrie 2002.

Descrierea stemei

Stema municipiului Brăila, potrivit anexei nr. 1 la hotărâre, se compune dintr-un scut cu baza curbată.

Pe fond albastru, o cetate crenelată, de argint, având poarta închisă, cu două turnuri laterale rotunde deasupra construcţiei.

Între cele două turnuri se află o acvilă cruciată de aur privind spre dreapta, cu aripile întinse, ciocul roşu şi ţinând în gheare, de asemenea roşii, o semilună de argint, cu colţurile în sus.

În câmpul inferior, un brâu undat, de argint.

Scutul este timbrat de o coroană murală de argint, formată din şapte turnuri crenelate.

Semnificaţia elementelor însumate

Construcţia simbolizează vechea cetate a Brăilei.

Brâul reprezintă fluviul Dunărea.

Acvila cruciată care ţine în gheare semiluna simbolizează victoriile românilor în confruntările cu Poarta otomană.

Turnurile crenelate, în număr de şapte, conferă localităţii rangul de municipiu reşedinţă de judeţ.

Ilustrată maximă
„Stema municipiului Brăila”

Să auzim de bine!
Alex M

A murit Mircea Albulescu!

Mircea Albulescu a încetat din viaţă ieri, 8 aprilie, la Spitalul Floreasca. A făcut parte din generaţia de aur a teatrului românesc şi a fost unul dintre cei mai apreciaţi actori români, profesor universitar (doctor în arte), publicist, poet, prozator, membru al Uniunii Scriitorilor din România (USR). A jucat în sute de piese pe scenele Teatrului Municipal din București, Teatrului de Comedie și Teatrului Național din București și a avut peste 70 de roluri în film. A interpretat, de asemenea, roluri memorabile în teatrul radiofonic, pe care-l considera cea mai prodigioasă dintre activitățile sale artistice și care a constituit subiectul tezei sale de doctorat. 

Puteţi da clic aici pentru a afla câteva date suplimentare despre îndrăgitul Mircea Albulescu.

Dumnezeu să-l odihnească în pace!

Alex M

Ilustrate maxime din Arad

Anul trecut, la 20 ianuarie, a fost introdusă în circulaţie emisiunea filatelică "Oraşele României: Arad" compusă din patru timbre ce reprezintă în ordinea valorilor nominale:
- Palatul Administrativ (Primăria) - 2,00 lei;
- Catedrala Ortodoxă veche - 2,10 lei;
- Biserica Evanghelică-Lutherană - 3,60 lei;
- Teatrul Clasic „Ioan Slavici” - 14,50 lei.
Pe fiecare timbru este ilustrată şi Stema Municipiului Arad.
Editarea mărcilor poştale s-a făcut în: coală de 32 de timbre; minicoală de 5 timbre şi o vinietă; bloc de 4 timbre (vândut condiţionat în aşa-numitul album filatelic, împreună cu un plic "Prima zi"). 

Cele patru mărci poştale, cu viniete, ale emisiunii filatelice 
"Oraşele României: Arad" 

Ştampila "Prima Zi"

Furnizorul român de produse filatelice şi nefilatelice, cunoscut şi sub numele comercial de "Romfilatelia", şi-a păstrat prostul obicei de a confecţiona ştampila prima zi doar pentru Bucureşti, indiferent de tema şi subiectele abordate. De aceea, ilustratele maxime cu timbrele acestei emisiuni filatelice le-am obţinut prin obliterarea lor cu ştampila de zi a Oficiului Poştal Arad 1. Am beneficiat în acest sens de amabilitatea deosebită a domnului Dan Ţoldan, Şeful Oficiului Judeţean de Poştă Arad şi a doamnei diriginte al OP Arad 1, cărora le mulţumesc şi pe această cale.

1. Palatul Administrativ din Arad  a fost construit între anii 1872 și 1875 cu scopul de a adăposti noua administrație locală a orașului. Edificiul impozant a fost proiectat de către celebrul arhitect maghiar Odon Lechner, câștigătorul unui concurs internațional la care au participat 17 arhitecți din marile capitale europene. Clădirea proiectată inițial nu seamănă însă cu cea existentă acum, pentru că, din cauza lipsei banilor, responsabilii vremii au decis ca noul imobil să aibă cu un etaj mai puțin, proiectul fiind modificat în acest sens de arhitectul arădean Francis Pekar. Stilul clădirii îmbină neorenascentismul flamand cu stilul primăriilor medievale târzii. Imobilul este în formă de "U", având un turn central înalt de 54 m. Orologiul din turn, adus din Elveția în anul 1878, are un mecanism care, la oră fixă, cântă Oda Bucuriei de Ludwig van Beethoven. Clădirea este declarată monument istoric (cod LMI AR-II-m-B-00548).
Pentru ilustrata maximă realizată am folosit o carte poştală ilustrată editată de OSETCM, Cod 834/81, Cd. 11044, Foto C. Spitzer, cu marcă fixă imprimată tip "Stema RSR", 40 de bani. Am ales ca obliterarea să se facă la data de 10.01.2015, când s-au împlinit 138 de ani de când Consiliul Municipal a preluat oficial noua clădire a Primăriei Arad, momentul fiind marcat atunci, la 10 ianuarie 1877, printr-o ședință festivă.

Ilustrată maximă "Palatul Administrativ Arad"

2. Catedrala ortodoxă veche cu hramul „Naşterea Sfântului Ioan Botezatorul” (24 iunie) a fost construită între anii 1862-1865 sub conducerea arhitectului Anton Ziegler. Cele două turnuri de la fațadă sunt prevăzute cu câte un orologiu pe fiecare latură şi au fost supraînălțate în anul 1904. Biserica a servit drept catedrală a Episcopiei Aradului de la ridicarea sa și până în anul 2009, când Catedrala Sfânta Treime din Arad, construită începând cu 1991, a dobândit statutul de catedrală. Între 1962-1973 a slujit aici, ca episcop de Arad, Teoctist Arăpașu, ulterior patriarh al Bisericii Ortodoxe Române.

Ilustrata maximă realizată este obliterată la data de 24.06.2014 (hramul bisericii).

Ilustrată maximă "Catedrala Ortodoxă veche din Arad"

Ilustrată maximă "Catedrala Ortodoxă veche din Arad"-verso

3. Biserica Evanghelică-Lutherană cunoscută şi sub numele de „Biserica Roşie”, este un monument istoric și de arhitectură din municipiul Arad (cod 080-3.1/1). Edificiul servește drept lăcaș de cult al Bisericii Evanghelice-Luterane din România. Denumirea vine de la finisajul exterior din cărămidă aparent șlefuită. Piatra de temelie a bisericii a fost aşezată pe 15 martie 1905, iar ceremonia de sfinţire a noului lăcaş de cult a aut loc în septembrie 1906. Pagubele suferite în cursul războiului au fost reparate în 1956, cu prilejul celei de-a 50-a aniversări a existenţei bisericii. Intervenţii mai mici au avut loc între 1981-1982, iar o reabilitare generală în perioada 1992-1994.

Ilustrata maximă foloseşte un suport, realizare personală, tipărit la Lucky superstar-Bucureşti, iar obliterarea s-a făcut la 16.03.2015 (data de 15 martie a fost într-o duminică, zi în care oficiile poştale nu au program de lucru).

Ilustrată maximă "Biserica Roşie din Arad"

4. Teatrul Clasic „Ioan Slavici” a fost construit între anii 1872-1874, în stil neoclasic. A fost inaugurat la 21 septembrie 1874 in prezenţa împăratului Franz Iozef însoțit de prinții Albrecht, Iosif și Johann. În perioada 1958-1960 au avut loc importante lucrări de modernizare, în timpul cărora s-a realizat actuala fațadă a clădirii.

Pentru ilustrata maximă am folosit o carte poştală ONT-PUBLITURISM având codul 1647/1986. Data obliterării: 20.09.2014 (sâmbătă), cu prilejul aniversării a 140 de ani de la inaugurarea teatrului. 

Ilustrată maximă "Teatrul Clasic Ioan Slavici"

5. Stema Municipiului Arad a fost aprobată prin Hotărârea Guvernului României nr. 790 din 27 septembrie 1999. În anexa 1 din această Hotărâre se arată:

“Stema Minicipiului Arad se compune dintr-un scut tăiat de un brâu îngust, undat, de argint. În partea superioară, pe fond de azur, două cetăţi crenelate, de argint, iar deasupra acestora un braţ în armură ţinând în mână o sabie, toate din acelaşi metal.

   În partea superioară, pe o eşarfă albă, s-a scris cu litere negre deviza "VIA VERITAS VITA".

   În câmpul inferior, pe fond roşu, însemnele Episcopatului: mitra şi crucea încrucişate cu cârje; de sub mitră ies două omofoare de argint. Totul este profilat pe conturul unei cărţi deschise.

   Scutul este timbrat de o coloană murală de argint formată din şapte turnuri crenelate.

Semnificaţia elementelor însumate:   

    - compoziţia evocă istoria aşezării, precum şi faptul că vestigiile arheologice dovedesc existenţa ei anterior atestării documentare (secolul XIII);

    - construcţiile atestă permanenta luptă de apărare;

    - elementele din câmpul inferior relevă rolul Episcopiei Ortodoxe din Arad în lupta de emancipare naţională.”

Ilustrata maximă a fost realizată cu marca poştală având valoarea nominală de 2,00 lei. Suportul este tipărit la FullColor-Bucureşti. Pentru obiterare am ales data de 22.08.2014, care marchează momentul istoric din anul 1834 când Aradul a obținut statutul de Oraș Liber Regesc.

Ilustrată maximă "Stema Municipiului Arad"

Surse de informare:

http://ro.wikipedia.org/wiki/Palatul_Administrativ_din_Arad

http://citynews.ro/eveniment-15/primaria-arad-de-135-ani-palatul-administrativ-213107

http://ro.wikipedia.org/wiki/Catedrala_Na%C8%99terea_Sf._Ioan_Botez%C4%83torul_din_Arad

http://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_Ro%C8%99ie

http://ro.wikipedia.org/wiki/Teatrul_Clasic_%E2%80%9EIoan_Slavici%E2%80%9D

http://www.legex.ro/Hotararea-790-1999-19602.aspx

http://www.actualitati-arad.ro/zilele-aradului-2014-program/

Să auzim de bine!

Alex M

Ilustrate maxime în Zodia Balanţei (I)

 Suntem la mijlocul Zodiei Balanţa. Perioada cât durează zodia cred că nimeni nu o cunoaşte cu precizie. Pe internet găsiţi multe variante. Eu "merg" pe 23 septembrie-23 octombrie, la care puteţi adăuga, fără teama că greşiţi, o zi în plus sau în minus, la începutul sau la sfârşitul perioadei. Caracteristicile zodiei sunt sintetizate, cred că foarte bine, pe spatele ilustratei maxime de mai jos.

Ilustrată maximă Zodia Balanţa.
MP: Emisiunea "Zodiac (II)", 14.11.2001, 0,50 lei;
OBL: Ştampilă de zi, OP Bucureşti 45, 23.09.2003.

Ilustrată maximă Zodia Balanţa, verso

În continuare, vă prezint câteva ilustrate maxime cu personalităţi născute în această zodie.

1. Mircea Albulescu este un foarte cunoscut actor român, profesor universitar (Doctor în Arte), publicist, poet, prozator, membru al Uniunii Scriitorilor. S-a născut în Bucureşti, la 4 octombrie 1934. Între 1952 şi 1956 a urmat cursurile Institutului de Artă Teatrală şi Cinematografică „I. L. Caragiale” (I.A.T.C.) din Bucureşti, la clasa Aurei Buzescu. A interpretat peste 70 de roluri în filme de lung metraj, iar în 2005 UNITER i-a acordat Premiul pentru întreaga activitate. În iunie 2013 și-a anunțat retragerea din viața artistică.

Ilustrată maximă Mircea Albulescu. MP: Emisiunea Stele de aur
ale scenei şi ecranului, 01.03.2014, 1,60 lei. OBL: Ştampilă
ocazională "Ziua Mondială a Teatrului", OP Bucureşti 37, 27.03.2014

Ilustrată maximă Mircea Albulescu-verso

2. Olga Tudorache, Doamna teatrului Românesc, este o celebritate în lumea teatrului si filmului românesc. S-a născut la Oituz, la 11 octombrie 1929, iar în anul 1951 a absolvit  I.A.T.C din Capitală. Din 1951 şi până în 1966 a jucat la Teatrul Tineretului din Bucureşti şi apoi la Teatrul Mic până în 1978. Din anul 1976 a fost conferenţiar universitar la I.A.T.C., catedra de actorie, iar ca profesor universitar a pregătit şase promoţii de actori, din 1990 şi până în 1997 când s-a pensionat. A primit nenumărate premii şi distincţii, iar în anul 2006 a fost decorată cu Ordinul Naţional “Serviciul Credincios” în grad de Mare Cruce.

Ilustrată maximă Olga Tudorache.
MP: Stelele...,,2014, 1,60 lei.
OBL: Ştampila Prima Zi, 01.03.2014

Ilustrată maximă Olga Tudorache-verso

Întreg poştal cod 164/2006

3. Luciano Pavarotti (n. 12.10.1936, Modena - d. 6.09.2007) a fost un celebru tenor al secolului XX. Adevărată legendă a muzicii, Pavarotti a fost singurul cântareț de operă care a vândut mai mult de 100 de milioane de înregistrări. Pe 11 august 1999, în ziua eclipsei totale de soare, Luciano Pavarotti a susținut un concert extraordinar în aer liber, pe o scenă ridicată în Piața Constituției din București, având în program canțonete și arii din opere.

Pentru realizarea ilustratei maxime de mai jos s-a folosit timbrul emis pentru a marca acest moment, număr de listă 1489, având valoarea nominală de 8.100 lei. Obliterarea s-a făcut cu ştampila Prima Zi. 

Ilustrată maximă Luciano Pavarotti

Ilustrată maximă Luciano Pavarotti-verso

Să auzim de bine!

Alex M