Cărți poștale maxime cu păsările naționale ale României.

Pentru acest an PostEurop, organism al Uniunii Poștale Universale, agenție specializată a Organizației Națiunilor Unite, a ales pentru emisiunea de mărci poștale Europa tematica „Păsări naționale”.

România, pe lângă faptul că este printre puținele țări care nu au un motto național (Nihil sine Deo al Regatului Romaniei a fost abandonat după destrămarea monarhiei), se situează în rândul statelor care duc lipsă și de „pasărea națională”.

Romfilatelia a ales să ilustreze, pe cele două timbre ale emisiunii de mărci poștale „Europa 2019”, ciocârlia de câmp și acvila de munte, ca păsări naționale ale țării noastre. Machetarea mărcilor poștale s-a făcut în coală de 32 de timbre, minicoală de 6 timbre și bloc de 4 timbre (2 serii, în două modele). Emisiunea este completată cu un produs filatelic special, cu medalie. Aversul medaliei redă imaginea acvilei de munte, iar reversul acesteia prezintă Crucea Eroilor Neamului.

1. Timbrul cu valoarea nominală de 1,80 lei are ca subiect principal ciocârlia de câmp. Ca element secundar este reprezentată Cula Greceanu din comuna Măldărești, județul Vâlcea.

Ilustrate maxime realizate.

Ciocârlia de câmp

Ciocârlia de câmp

2. Timbrul de 19 lei reprezintă acvila de munte, iar în fundal eate ilustrat un peisaj montan cuprizând Sfixul din Bucegi.

Cu această marcă poștală am realizat o singură carte poștală maximă, întrucât dacă aș fi folosit ștampila prima zi / București nu obțineam concordanța de loc corectă

Acvila de munte, reprezentată pe aversul medaliei
din produsul filatelic special

Să auzim de bine!

Alex M.

Cea mai mică bancnotă din lume

Din cele patru timbre ale emisiunii de mărci poştale „Curiozităţi şi superlative Româneşti”, pusă în circulaţie astăzi, am putut face ilustrate maxime doar cu una din valori folosind, bineînţeles, ştampila „prima zi”. Este vorba de timbrul cu valoarea nominală de 3 lei care ilustrează cea mai mică bancnotă din lume, conform World Record Academy. Aceasta a fost o emisiune de urgenţă din timpul Primului Război Mondial şi a fost pusă în circulaţie în anul 1917, de către Ministerul de Finanţe al României. Bancnota românească măsoară 27,5 x 38 milimetri, are culorile verde şi portocaliu şi pe ea se pot observa anul de emisie şi cuvântul "Romania". Pe avers este imprimat chipul lui Ferdinand I al României (1914 - 1927), iar pe revers, stema României. Bancnota are, totodată, şi cea mai mică valoare dintre toate bancnotele emise vreodată în România.

Ilustrată maximă "Bancnota de 10 bani- culoare portocalie"

Ilustrată maximă "Bancnota de 10 bani- culoare portocalie"/verso

Ilustrată maximă
"Bancnota de 10 bani- culoare verde"

Celelalte timbre ale emisiunii „Curiozităţi şi superlative Româneşti” au ca imagini:

- valoarea nominală de 3,30 lei – un exponat din patrimoniul Muzeului Aurului din Brad  intitulat „Feriga”, constituit din agregate cristaline din aur nativ incipiente sub formă de ferigă;

- valoarea nominală de 5 lei - Orga Buchholz din Biserica Neagră din Braşov, cea mai mare orgă mecanică din România şi printre cele mai mari din Europa, având aproape 4.000 de tuburi;

- valoarea nominală de 14,50 lei - Chipul lui Decebal, sculptat în stâncă pe malul Dunării, cea mai mare sculptură în piatră din Europa, având 42,9 m înălţime şi 31,6 m lăţime.

Alte detalii despre această emisiune găsiţi aici. 

Să auzim de bine!

Alex M

Sfinţii Martiri Brâncoveni

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a declarat anul 2014 drept An omagial euharistic şi An comemorativ al Sfinţilor Martiri Brâncoveni în Patriarhia Română. Se are astfel în vedere sublinierea rolului esenţial al Sfintei Spovedanii şi al Sfintei Împărtăşanii pentru viaţa Bisericii lui Hristos şi pentru întărirea duhovnicească a fiecărui creştin. De asemenea, împlinirea a 300 de ani de la moartea martirică a Sfântului Voievod Constantin cu cei patru fii ai săi, Sfinţii Constantin, Ştefan, Radu şi Matei, şi cu Sfântul Ianache sfetnicul reprezintă un prilej de pioasă evocare a jertfelniciei Sfinţilor Martiri Brâncoveni şi de reflecţie asupra moştenirii cultural-spirituale brâncoveneşti. Mai multe puteţi citi aici.

În acest cotext, sâmbătă 16 august a fost pusă în circulaţie emisiunea filatelică intitulată "300 de ani de la martiriul Sfinţilor Brâncoveni" compusă din trei mărci poştale, trei ilustrate maxime şi un bloc de trei timbre nedantelate care se vinde condiţionat, adică într-un album împreună cu un plic Prima Zi. Timbrele au un foarte bun potenţial maximafil şi sunt editate în coli de 32 de bucăţi şi minicoli de 6 mărci poştale, cu manşetă ilustrată.  

Timbrul cu valoarea nominală de 2,40 lei are ca imagine portretul lui Constantin Brâncoveanu (gravură din sec al XIX-lea) şi Vulturul Valah ce se găseşte şi în grafica Stemei Ţării Româneşti din vremea domnitorului.

Notă.

Iată cum descrie furnizorul român de produse filatelice acest timbru. 

Este cu adevărat "produs exclusiv, concept Romfilatelia". Salariaţii firmei respective poate vor afla, cu timpul, ce este "efigia"!!? Din păcate greşeala a fost preluată şi de mijloacele media româneşti care au publicat comunicatul. Din fericire, textul în limba engleză mai îndulceşte situaţia, folosind termenul emblem. Poate ne spune machetatorul ce a vrut să reprezinte.


Pe timbrul cu valoarea nominală de 5 lei este reprezentată Icoana de la Sfânta Mănăstire Hurezi care îi înfăţişează pe Sfinţii Martiri Brâncoveni. 



Marca poştală cu valoarea nominală 14,50 lei (din nou această valoare inutilă serviciilor poştale) reprezintă Biserica Sfântul Gheorghe Nou din Bucureşti (ultima ctitorie a lui Constantin Brâncoveanu) şi efigia Domnitorului.



Câteva ilustrate maxime realizate la Oficiul Poştal Bucureşti 37, acolo unde am putut folosi Ştampila Prima Zi.

Monedă din aur Anul comemorativ al
Sfinţilor Martiri Brâncoveni - Biserica Sfântul
Gheorghe Nou, Bucureşti. Realizare personală.

Stema Ţării Româneşti în timpul domniei lui
Constantin Brâncoveanu (1688-1714).
Triplă concordanţă. Realizare personală.

Icoana de la Sfânta Mănăstire Hurezi. Realizare personală.

Statuia lui Constantin Brâncoveanu amplastă în curtea Bisericii
Sfântul Gheorghe Nou din Bucureşti. Realizare personală.

Biserica Sfântul Gheorghe Nou, gravură de Auguste Raffet, 1837.
Această ilustrată maximă este realizată sub egida AFB,
prin eforturile stăruitoare ale d-lui. dr. I. Daniliuc

Postez, în continuare, şi cele trei ilustrate maxime din compunerea acestei emisiuni filatelice. Se găsesc în magazinele filatelice, la preţul de 51 de lei. Fără comentarii!




Ultima informaţie: la OP Bucureşti 13, în ziua de 21 august, doritorii pot folosi ştampila ocazională a cărei amprentă o vedeţi mai jos. Macheta a fost realizată de dl. dr. Ion Daniliuc. 

Să auzim de bine!
Alex M

Consiliul de Coroană din 3 august 1914

La 28 iunie 1914, moștenitorul coroanei imperiale austriece, Franz Ferdinand și soția sa, Sophia Chotec sunt asasinați în Bosnia. (citiţi această postare). Incidentul a determinat reacția în lanț a marilor state, aruncând Europa într-un război neanunţat de nimic până atunci. La 28 iulie Austro-Ungaria atacă Serbia, la 30 iulie Rusia decretează mobilizarea generală, iar la 1, respectiv 3 august, Germania declară război Rusiei și Franței. În aceste condiţii, Regele Carol I a convocat Consiliul de Coroană pe data de 3 august 1914, pentru a hotărî  linia pe care România o va urma în politica sa internaţională. Consiliul s-a întrunit la Sinaia, în Sala veche de muzică a Castelului Peleş, în prezenţa regelui Carol I şi a Principelui Ferdinad. Cu toate că statul român făcea partea din sistemul de alianţe al Puterilor Centrale, participanţii la Consiliu au decis neutralitatea ţării, invocând că tratatul (secret) semnat cu Austro-Ungaria în anul 1883  prevedea ca România să înceapă operaţiunile militare doar dacă Imperiul dualist era atacat de un stat terţ, ceea ce nu era cazul având în vedere că Austro-Ungaria a atacat Serbia şi nu invers. Deși Consiliul de Coroană nu avea atribuții decizionale, Carol I a respectat voința acestuia.
În perioada 3 august-31 septembrie 2014 la Muzeul Naţional Peleş se organizează o expoziţie dedicată acestui eveniment. Informaţii mai multe găsiţi aici.

Ilustrată maximă "Castelul Peleş"

MP: Emisiunea comună România-Austria, 2010, 4,70 lei; 
CPI: DECT, Cod 1790/1994, Cd. 5008;
OBL:.Ştampilă ocazională, "Ziua Mondială a Turismului", OP Sinaia 1, 27.09.2012.

Ilustrată maximă Carol I

MP: Emisiunea "150 de ani de la apariţia primelor mărci poştale româneşti", 2008, 3,10 lei;
OBL: Ştampila Prima Zi, Bucureşti, 20.06.2008
CPI: Detalii, în fotografia de mai jos

Ilustrată maximă Carol I, verso

Ilustrată maximă, Efigia Regelui Carol I pe moneda din aur
de 20 de lei, 1906

MP: Emisiunea "Colecţia numismatică a BNR", 2013, 4,30 lei;
OBL: Ştampila Prima Zi, Bucureşti, 26.07.2013
CPI: Realizare personală; detalii, în fotografia de mai jos

Ilustrată maximă, Efigia Regelui Carol I pe moneda din aur
de 20 de lei, 1906, verso

Ilustrată maximă "Regele Ferdinand"

MP: Emisiunea "75 de ani de la Marea Unire", 1993, coliţă danteletă, 1060 lei;
OBL: Ştampilă ocazională, "Expoziţia Filatelică Slavă Eroilor Neamului" OP Bucureşti 12, 09.06.1994; triplă concordanţă;
CPI: Vezi fotografia de mai jos

Ilustrată maximă "Regele Ferdinand", verso

Să auzim de bine!

Alex M

MAXIMAFILIE DE ZIUA JUSTIŢIEI

Prin Hotărârea Guvernului nr. 364/1994 s-a instituit „Ziua Justiţiei”, care va fi organizată, anual, în prima duminică a lunii iulie. În acest an manifestările prilejuite de acest eveniment vor avea loc azi 6 iulie.
Printre piesele create de maximafiliştii bucureşteni anul trecut, două au ca temă complementară Justiţia, mai precis simbolurile acesteia.

Ilusrată maximă reprezentând statuia “Justiţia”,
de pe faţada Băncii Naţionale a României

Ilustrată maximă realizată sub egida AFB.
 Statuia Justiţiei este în partea din stâga sus a ilustratei

Cele două Ilustratele maxime au fost realizate folosindu-se marca poştală cu valoarea nominală de 2 lei din seria “Arhitectură - Palatul Băncii Naţionale a României (II) - Statui alegorice”. Suporţii au fost confecţionaţi prin grija dr. Ioan Danieluc (fotografia şi machetarea), iar obliterarea s-a făcut cu ştampila Prima Zi (Bucureşti, 20.09.2013), respectiv cu ştampila poştală ocazională (Salonul Carto-Filatelic, 25.10.2013, OP Bucureşti 13).

Palatul Băncii Naţionale a fost construit după planurile arhitecţilor Albert Galleron şi Cassien Bernard. Faţada propriu-zisă se desfăşoară de-a lungul străzii Lipscani şi are patru nişe în zid, două de fiecare parte a portalului băncii, care găzduiesc patru statui alegorice, sculptate de artiştii vremii Ion Georgescu (1856-1898) şi Ştefan Ionescu Valbudea (1859-1918). Statuile reprezintă justiţia, comerţul, industria şi agricultura. Statuia Justiţiei este la marginea de vest a faţadei, fiind reprezentarea  zeiţei Themis (în greceşte) sau Justicia (în latină), cu principalele sale simboluri: balanţa dreptăţii şi codul de legi (“Lex”). De altfel, balanţa constituie subiectul complementar al mai multor ilustrate maxime pe care le-am realizat în fucţie de timbrele avute la dispoziţie. Iată două dintre ele.

Zodia Balanţei, ilustrată maximă realizare personală.

Marca poştală are valoarea nominală de 2.500 de lei şi face parte din emisiunea Semnele Zodiacului I (6 valori), apărută la 23.11.2001. Suportul este tipărit de Poşta Română, lucru posibil la vremea aceea, când Poşta încă nu se reformase şi se ocupa şi de filatelie. Ştampila poştală de zi a fost aplicată la data de 23.09.2003, ziua în care a început Zodia Balanţei, la oficiul poştal Bucureşti 45 (oficiu recunoscut pentru sprijinul acordat filateliştilor dar care acum nu mai există, urmare a “reformei” la care a fost supusă Poşta în ultimii ani.

Cartea poştală conţine şi explicaţii despre această zodie

Medalie pusă în circulaţie de BNR
cu prilejul aniversării Curţii de Conturi

.

Această ilustrată maximă a fost făcută cu prilejul aniversării a 150 de ani de la înfiinţarea Curţii de Conturi. Detalii despre eveniment puteţi să le (re)vedeţi aici. Să remarcăm pe sigla Curţii de Conturi aceeaşi balanţă a dreptăţii, principiu pe care se bazează activitatea acestei instituţii.

Îmi doresc şi vă doresc să ne bucurăm cu toţii de dreptate şi echilibru în viaţă.

Să auzim de bine!

Alex M

ILUSTRATE MAXIME–150 de ani de la înfiinţarea Curţii de Conturi a României <<MAXIMUM CARDS - 150 years since the establishment of the Romanian Court of Accounts>>

La data de 6 iunie 2014 a fost pusă în circulaţie emisiunea de mărci poştale dedicată aniversării a 150 de ani de la înfiinţarea Curţii de Conturi a României. Despre istoricul acestei instituţii puteţi citi aici.
Seria se compune din două timbre, de 2,40 şi 4.50 lei, şi o coliţă danteletă cu valoarea nominală de 14,50 lei. Toate timbrele au un bun potenţial filatelic, dar mesajul pe care-l transmit este limitat deoarece imaginile reprezentate pe ele se repetă, chiar supărător. S-a manifestat, din nou, vechiul şi prostul obicei al instituţiei care răspunde de emitere mărcilor poştale de a pune în circulaţie multe timbre dar fără informaţii consistente şi cu valori foarte mari! Posibil să mă refer mai pe larg la aceste aspecte într-o postare viitoare. 
Astfel, pe marca de 2,40 lei este reprezentată sigla Curţii de Conturi. Timbrul de 4,50 lei are ca imagine portretul domnitorului Alexandru Ioan Cuza alături de sigla Curţii. La fel şi cel de pe coliţă.
Folosind aceste timbre, precum şi Ştampila Prima Zi (ŞPZ) pusă la dispoziţia doritorilor la oficiul poştal Bucureşti 37, au fost realizate câteva ilustrate maxime. În continuare am postat patru dintre ele, primele două fiind creaţia Asociaţiei Filateliştilor din Bucureşti. Celelalte două sunt realizări personale.

***

<<Shortly after the Union of the Romanian Principalities, on the 24th of January 1864, Ruler Alexandru  loan Cuza, an initiator of various progressive transformations, was promulgating the new law establishing the Court of Accounts institution that took over all the files and records of the former Ministry of Control, which had been abolished. 

On this celebratory occasion, Romfilatelia introduces into circulation the postage stamps issue 150 years since the establishment of the Romanian Court of Accounts, consisting of three values.The postage stamp with the face value of lei 2.40 depicts the logo of the Romanian Court of Accounts. On the postage stamp of the souvenir sheet (lei 14,50) and on the series' postage stamp, with the face value of lei 4.50, is depicted the portrait of Ruler Alexandru loan Cuza, during whose rule the foundation degree of the High Court of Accounts was issued.

Below there are shown some maximum cards created with these postage stamps (listing 2026 and 2026a / 2014), cancelled on first day of issue 6 June 2014.>>

***

Ilustrată maximă A. I. Cuza, gravură de Carol Popp
de Szathmari; tiparul: FullColor-Bucureşti  
<<Maximum Card A.I.Cuza, etching by Carol Popp
de Szathmari; printed FullColor-Bucharest>>

Ilustrată maximă A. I. Cuza, fotografie de Carol Popp
de Szathmari; tiparul: FullColor-Bucureşti  
<<Maximum Card A.I.Cuza, Photo of Carol Popp
de Szathmari; printed FullColor-Bucharest>>

Ilustrată maximă cu sigla Curţii de Conturi
şi A. I. Cuza; tiparul: FullColor-Bucureşti  
<< Logo Court of Accounts & A.I.Cuza Maximum Card; 
printed FullColor-Bucharest>>

Suportul folosit are ca imagine moneda din aur (avers şi revers), cu valoarea de 100 de lei, lansată în circuitul numismatic de Banca Naţională a României cu prilejul aniversării a 100 de ani de la înfiinţarea Curţii de Conturi. Ilustrata maximă are triplă concordanţă de imagine pentru imaginea siglei Curţii de Conturi şi concordanţă de subiect pentru domnitorul Cuza. 

<<The postcard image is the gold coin (obverse and reverse) issued by the National Bank of Romania on the occasion of the 100th anniversary of the establishment of the Court of Accounts. The picture offers the best possible concordance with both subjects of the postal stamp. The picture offers the best possible concordance with both subjects of the postal stamp. There is triple concordance on the logo of the Court of Auditors image and  double concordance regarding Prince Cuza image>>

Ilustrată maximă cu sigla Curţii de Conturi; 
tiparul: FullColor-Bucureşti  
<<Court of Accounts logo Maximum Card; 
printed FullColor-Bucharest>>

Cartea poştală are ca imagine reversul monedei din argint, cu valoarea de 20 de lei, lansată în circuitul numismatic de BNR pentru a aniversa cei 150 de ani ai Curţii de Conturi a României.
<<The postcard image is reverse silver coin issued by the National Bank of Romania

on the occasion of the 100th anniversary of the establishment of the Court of Auditors>>

Alex M

ILUSTRATE MAXIME DE ZIUA INTERNAŢIONALĂ A MUZEELOR (I)

Începând cu 1977, la data de 18 mai se sărbătoreşte Ziua Internaţională a Muzeelor, în scopul de a promova şi a aduce la cunoştinta publicului rolul muzeelor în dezvoltarea societăţii. Iniţiativa aparţine Consiliului Internaţional al Muzeelor, organism creiat în anul 1946.
În fiecare an, Ziua Internațională a Muzeelor este sărbătorită având o anumită temă, care vizează promovarea instituţiilor în societate. Aflată la a 34-a ediţie, evenimentul din acest an are tema: “Legăturile create de colecțiile muzeelor”.Sursa.
Filatelic, atât muzeele româneşti cât şi patrimoniul acestora sunt foarte bine reprezentate pe mărcile şi întregurile poştale. Iubitorii maximafiliei au creiat, şi ei, multe cărţi poştale maxime, bineânţeles în măsura în care au putut să procure suporţii şi obliterările necesare. Mai jos găsiţi câteva ilustrate maxime din colecţia mea.

1.Muzeul Naţional de Artă al României, Bucureşti

 Muzeul Național de Artă al României este cel mai important muzeu de artă din țară şi a fost înființat în 1948, în fostul Palat Regal din Capitală.

Şt. Luchian, tabloul Safta florăreasa 
(ulei pe pânză)

N. Tonitza, Iarna în Bucureşti

         

Th. Aman, Bătălia de la Giurgiu

I. Andreescu, Mesteceni la marginea bălţii

2. Muzeul Theodor Aman, Bucureşti

Muzeul "Theodor Aman" este cel mai vechi muzeu de artă din București și singura casă-document de epocă rămasă în picioare în Capitală. Realizată în stil neoclasic, între 1868-1869, construcția a fost făcută după indicațiile artistului, el fiind si autorul mobilierului, al picturii murale din hol şi al decoraţiunilor din interior şi exterior.

3. Muzeul Naţional de Istorie a Romîniei
Este cel mai important muzeu al statului român şi funcţionează în fostul Palat al Poştei. Deține obiecte cu valoare istorică, descoperite pe teritoriul  României din timpuri preistorice și până în perioada contemporană.

4. Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
Muzeul este creația folcloristului și sociologului Dimitrie Gusti (1880–1935) şi a fost inaugurat la 10 mai 1936, în prezența regelui Carol al II-lea(pentru public pe 17 mai 1936) fiind, în prezent, una dintre cele mai mari atracții turistice ale  Bucureştiului.

5.Muzeul Băncii Naţionale a României

Localizat în Centrul Istoric al Bucureştiului, în Vechiul Palat al Băncii Naţionale a României, Muzeul Băncii Naţionale găzduieşte o importantă colecţie numismatică, ce reflectă circulaţia monetară pe teritoriul României, de la monedele cetăţilor greceşti de pe ţărmul vest-pontic (sec. V î. Hr.), până la denominarea leului din anul 2005.

Palatul Băncii Naţionale a României

Sala de Marmură, vechea Sală a Ghişeelor,
care astăzi adăposteăte
Muzeul BNR 

Monedã din aur, de 20 de lei, emisã în anul 1928 şi dedicatã aniversãrii a 5 ani de la încoronarea,la Alba-Iulia, a regelui Ferdinand I si a reginei Maria. Se află în Muzeul BNR.

Va urma!

Alex M