Vineri 26 mai
Romfilatelia a introdus în circulație emisiunea de mărci poștale Colecții
de marcă, alcătuită din patru timbre și o coliță dantelată. Atât
timbrele emisiunii, cât și cel al coliței reprezintă bijuterii antice aflate în
patrimoniul Muzeului Național de Istorie a României (MNIR) și care, în prezent, fac
parte din Expoziţia itinerantă ”Aurul și argintul antic al României”. Acestea sunt
următoarele:
- doi cercei (sec. VII d.Hr.) descoperiţi
la Coşoveni, județul Dolj (pe valoarea nominală de 4 lei);
- pandantiv cu clopoţei (sec.V d.Hr.)
descoperit la Apahida, județul Cluj (pe timbrul de 4,50 lei);
- o pereche de cercei (sec. V d.Hr.)
descoperită în județul Sibiu (pe marca poștală de 8 lei);
- o brăţară polispiralică (sec. I Î.
Hr) de la Sarmizegetusa Regia, județul Hunedoara (pe timbrul de 12 lei);
- o brăţară tubulară (sec. IV î.
Hr.), descoperită în tezaurul de la Cucuteni-Băiceni din județul Iaşi, pe timbrul coliței având valoarea
nominală de 15 lei.
Imaginile
timbrelor și alte informații puteți afla din fișa emisiunii.
Expoziţia itinerantă „Aurul și argintul antic al României” reunește peste o mie de piese arheologice
reprezentative, lucrate din aur şi argint, descoperite pe teritoriul României.
Structura expoziţiei ilustrează, prin aceste obiecte de o deosebită valoare
istorică, estetică şi simbolică, o perioadă de peste șase milenii, cuprinsă
între Neo-Eneolitic şi Antichitatea Târzie (mileniul al V-lea a.Ch. – secolul
al VII-lea p.Ch).
La această
inițiativă expozițională a MNIR s-au alăturat alte 31 de muzee din țară,
Acest
eveniment cultural remarcabil a fost prezentat publicului, mai întîi la
București, în perioada decembrie 2013 –
martie 2014. Ulterior, expoziţia a fost vernisată în alte 16 mari oraşe din România:
Timişoara, Oradea, Satu Mare, Sibiu, Cluj-Napoca, Târgu Mureş, Alba Iulia,
Sfântu Gheorghe, Buzău, Craiova, Iaşi, Constanţa, Piatra Neamţ, Suceava, Bârlad
și Galați (unde se găsește în prezent).
Din 24 iunie,
expoziţia va pleca mai departe la Debreţin. Sursa.
Pentru a face ilustrate maxime cu timbrele acestei emisiuni și ștampila prima zi am folosit cărți poștale ilustrate procurate de la MNIR, dar și unele realizate personal și tipărite la FullColor, București.
1. Ilustrată maximă „Doi cercei din tezaurul de la
Coșoveni”.
Pe teritoriul
comunei Coşoveni din județul Dolj, s-au
descoperit două tezaure datând din secolele V – VII d.Hr., aflate acum la
Muzeul Național de Istorie a României din București. Cel de al doilea tezaur se
compune dintr-o fibulă de argint aurit, doi cercei diferiţi cu pandantiv
stelat, din argint aurit, două verigi, provenite probabil de la alţi doi
cercei, un fragment cu ornament granulat şi un fragment de colan cu ornament
ştanţat, din argint.
 |
| Ilustrată maximă „Cercei din tezaurul de la Coșoveni” |
2. Ilustrată maximă „Pandantiv cu clopoţei din tezaurul
de la Apahida”
La Apahida,
în județul Cluj, s-au descoperit în anii 1889, 1968 şi 1979 trei morminte
princiare atribuite neamului germanic al gepizilor. Din
inventarul primului mormânt s-au păstrat mai multe obiecte de
aur, o fibulă cruciformă cu butoni, o brăţară cu capetele
îngroşate, trei inele, o cataramă de centură şi o a doua cataramă mai mică, cinci
pandantive cu clopoţei, două căni de argint, o bandă de aur şi mai
multe aplice, folosite probabil pentru ornamentarea sau repararea unor vase. Pandantivele
sunt realizate din aur şi granate şi prezintă, fiecare, un cap de animal,
încununat cu câte o prismă cu feţe din granat. Clopoţeii sunt ataşaţi
prin lănţişoare subţiri de aur.
 |
Ilustrată maximă
„Pandantiv din tezaurul de la Apahida” |
 |
Ilustrată maximă
„Pandantiv din tezaurul de la Apahida” - verso
|
3. Ilustrată maximă „Pereche de cercei din tezaurul de la
Velț”.
În anul 1905
s-a descoperit, într-un mormânt din satul Velț, județul Sibiu, un tezaur din
epoca migraţiilor, compus din două pseudofibule îmbrăcate în lame de argint şi de
aur cu aplici de pietre preţioase, doi cercei de aur, o cataramă de aur
masiv, un inel de bronz şi o mărgea de chihlimbar, datând de la începutul secol
V d.Chr.
 |
Ilustrată maximă
„Cercei din tezaurul de la Velț” |
 |
Ilustrată maximă „Cercei din tezaurul de la Velț”
-verso - |
4. Ilustrată maximă „Brăţară plurispiralică de la
Sarmizegetusa Regia”.
Cel puțin 20
de spirale din aur masiv au fost descoperite pe teritoriul României, la
Sarmizegetusa Regia, județul Hunedoara. Specialiștii le-au considerat cele mai valoroase obiecte
de tezaur provenite din zona Munților Orăștiei, dar toate au ajuns pe piața
neagră a antichităților și doar 13 dintre ele au fost recuperate până în
prezent de statul român. Sursa.
 |
Ilustrată maximă
„Brăţară plurispiralică de la Sarmizegetusa Regia” |
 |
Ilustrată maximă
„Brăţară plurispiralică de la Sarmizegetusa Regia”-verso |
5. Ilustrată maximă „Brăţară tubulară din tezaurul de la
Cucuteni-Băiceni”.
Tezaurul a
fost descoperit în anul 1959 într-o lutărie de pe dealul Laicu din comuna
Cucuteni-Băiceni, județul Iași și conţine doar obiecte de aur: un
coif, 4 aplice pătrate pentru harnaşament, brăţară de paradă sub formă de
spirală cilindrică, realizată dintr-un tub îngroşat spre extremităţ și terminată
cu capete de berbec ornamentate,3 aplice circulare, 4 triunghiulare, una
dreptunghiulară, una în formă de vioară, doi nasturi sferoidali, alte obiecte
mai puţin importante, în total puțin peste 2 kg de aur.
 |
Ilustrată maximă
„Brăţară tubulară din tezaurul de la Cucuteni-Băiceni” |
 |
Ilustrată maximă
„Brăţară tubulară din tezaurul de la Cucuteni-Băiceni” - verso |
Să auzim de bine
Alex M
