Ilustrate maxime din Maramureş

Trebuie să mărturisesc că aştept cu interes emisiunile filatelice din ciclul "Descoperiţi România" pe care furnizorul român de produse filatelice le pune în circulaţie cam de două ori pe an. Despre prima serie am scris aici. La data de 4 iulie 2014 a fost pusă în circulaţie a doua parte din acest ciclu, care este dedicată Maramureşului. Emisiunea se compune din patru mărci poştale, machetate în coală de 32 de timbre, minicoală de 5 timbre + 1 vinietă şi bloc de 4 timbre. Au fost realizate şi patru aşa zise ilustrate maxime (obliterarea s-a făcut cu ştampila prima zi care s-a aplicat la Bucureşti). Boală incurabilă la Romfilatelia. Valorile nominale şi imaginile timbrelor sunt următorele:
- 2,00 lei, Turnul Ştefan din Baia Mare;
- 3,30 lei, Troiţa din Berbeşti;
- 8,10 lei, Biserica de lemn din Sat Şugatag;
- 14,50 lei, Cimitirul Vesel din Săpânţa.

Minicolile de 5 timbre şi o vinietă

Cu fiecare marcă poştală am realizat ilustrate maxime. Pentru obliterare am apelat la oficiile poştale din localităţile în care se găsesc obiectivele reprezentate pe timbre. Cărţile poştale ilustrate au fost tipărite la Lucky superstar, Bucureşti.

1. Turnul Ştefan este turnul-clopotniță al fostei biserici parohiale cu hramul "Sfântul Rege Ștefan" din Baia Mare. Prima atestare documentară a acestei biserici, de rit romano-catolic, datează din 1347, însă construcția a fost inaugurată oficial abia în 1387. Turnul este construit din piatră masivă şi a fost ridicat la inițiativa principelui Ioan de Hunedoara. Construcția turnului începe după anul 1446, fiind finalizată abia în 1468.
Obliterarea s-a făcut cu ştampila de zi de la Oficiul Poştal Zonal Baia Mare (fost OPRM), la data de 16.08.2014 (în calendarul romano catolic Sfântul Rege Ştefan este prăznuit la 16 august). S-a realizat astfel atât concordanţa de loc, cât şi o frumoasă concordanţă de timp. 

Ilustrată maximă "Turnul Ştefan"

2. Troiţa (Crucea) din Berbeşti este unul din monumetele impunătoare existente la intrarea în această localitate. Există mai multe legende cu privire la cei care au ridicat Crucea. Troița mai este numită a Rednicenilor, o familie de nobili din Giulești și se presupune că a fost construită cu ajutorul episcopului Atanasie Rednic în secolul al XVIII-lea.

S-a aplicat ştampila de zi a Agenţiei Poştale Berbeşti, din data de 14.08.2014 (dată folosită pentru a marca Adormirea Maicii Domnului, marea sărbătoare a Creştinătăţii).

Ilustrată maximă "Troiţa din Berbeşti"

3. Biserica de lemn din sat Şugatag datează din anul 1642 şi are hramul Sfânta Cuvioasă Paraschieva. A fost construită din lemn de stejar, pe temelia unei alte biserici şi se încadrează în tipologia bisericilor de lemn maramureșene: streașina dublă în dreptul naosului și pronaosului, turnul cu foișorul scos în afara profilului de bază și cu un coif prelungit în opt ape. Interiorul are ancadramentul ușii naosului bogat decorat, iar iconostasul se distinge prin ușile sale deosebite. Unele fragmente ale picturii interioare se păstrează în naos, respectiv în altar (sfinții părinți). Dintre icoanele păstrate se pot menționa cea a hramului „Cuvioasa Paraschieva”, realizată, semnată și datată de către zugravul Vișovan Gheorghe în anul 1785 și cea a Sfântului Nicolae. 

Obliterarea s-a făcut în ziua de 14.10.2014 (hramul bisericii), la Ghişeul Poştal Sat-Şugatag.

Ilustrată maximă "Biserica de lemn din Sat-Şugatag"

4. Cimitirul Vesel din Săpânţa este faimos pentru crucile mormintelor viu colorate și picturile naive reprezentând scene din viața și ocupația persoanelor înhumate. Pe unele cruci există chiar versuri în care sunt amintite, deseori cu nuanțe umoristice, persoanele respective.

Obliterarea: ştampila de zi a Ghişeului Poştal Săpânţa, având data de 14.08.2014. Am ales această zi, pentru că în perioada 14-16 august 2014 a avut loc a 5-a ediţie a festivalului "Drumul Lung spre Cimitirul Vesel", eveniment care se desfăşoară, în fiecare an, la Săpânţa. 

Ilustrată maximă "Cimitirul Vesel din Săpânţa"

Sursa de documentare o constituie "ro.wikipedia.org"

Să auzim de bine!

Alex M

Ilustrate maxime din Timişoara

În martie 2012 a fost pusă în circulaţie o interesantă emisiune filatelică dedicată aniversării a 800 de ani de atestare documentară a Timişoarei. 
Era perioada în care Romfilatelia trebuia să se supună, scrâşnind din dinţi, regulilor stabilite de ANCOM. În acel an au fost emise 29 de serii de timbre! Mânăriile josnice ale prestatorului român de servicii filatelice, susţinute necondiţionat de ministrul penal D. Nica şi de incompetenţa şi inconştienţa parlamentarilor au permis ca, după doar un an, să se desfiinţeze orice reglementare serioasă şi concretă din domeniul filatelic. Şi aşa am ajns ca, în anul 2014, să fie puse în circulaţie 44 de emisiuni, iar în primele cinci luni din 2015 nu mai puţin de 15! Dar cel mai grav mi se pare că este emiterea ilegală a mărcilor poştale româneşti! Am mai abordat acest aspect aici şi mă voi referi la el ori de câte ori va fi cazul, până voi afla argumentele contrare acestui punct de vedere.
Emisiunea la care mă refer acum se compune din patru timbre şi o coliţă dantelată. De asemenea, s-au mai realizat un set de două plicuri "prima zi", un carton şi un album filatelic. Mărcile poştale sunt machetate în coală de 32 de timbre, minicoală de 8 timbre + o vinietă şi un produs special (cele 4 mărci poştale, coliţa dantelaţă şi schwarzdruck-urile timbrelor emisiunii) în albumul filatelic. Imaginile timbrelor sunt următoarele:
- valoarea nominală de 2,10 lei - Catedrala Episcopală Romano-Catolică;
- valoarea nominală de 5,00 lei - Cetatea Timişoarei în 1602;
- valoarea nominală de 7,60 lei - Castelul Huniade, după o litografie din secolul al XVIII-lea;
- valoarea nominală de 14,50 lei - Catedrala Mitropolitană Ortodoxă; această imagine se repetă pe timbrul coliţei dantelate.

Ştampila "prima zi"

Pentru a realiza ilustrate maxime cu mărcile acestei emisiuni am apelat la serviciile Oficiului Poştal Timişoara 1 de la care am obţinut obliterările necesare. Pentru aceasta rămân recunoscător doamnei diriginte a oficiului. Cărţile poştale ilustrate au fost tipărite la Fullcolor, Bucureşti.

1. Ilustrată maximă "Cetatea Timişoarei". 

Cetatea Timişoarei s-a aflat sub ocupaţie otomană 164 de ani, începând din 1552. Încercarea de recucerire de către creştini a avut loc de mai multe ori, dar fără rezultat, până în 1716. Atunci, în fruntea armatei Imperiului Habsburgic se afla prinţul Eugeniu de Savoya, care după ce a câştigat lupta de la Petrovaradin (la 5 august 1716), începe asediul Timişoarei. La 28 august, imperialii şi-au stabilit tabăra la Beregsău, în apropierea Timişoarei, iar în ziua de 16 septembrie, prinţul Eugeniu de Savoya adresează turcilor o somaţie de predare, rămasă însă fără răspuns. La 1 octombrie 1716 are loc un asalt în urma căruia suburbia Palanca Mare, incendiată de turci, ajunge în mâinile austriecilor. A urmat atacul decisiv căruia garnizoana turcească nu i-a putut face faţă,  fiind nevoită să predea cetatea la 12 octombrie 1716. Ieşirea trupelor turceşti din Timişoara s-a făcut pe data de 17 octombrie 1716. 

Ştampila de zi aplicată are data de 17.10.2013

2. Ilustrată maximă "Castelul Huniazilor". 

Pe locul castelului actual era o cetate construită de meşteri italieni în perioada 1307 -1315, în timpul domniei regelui Carol Robert de Anjou. Între anii 1443 – 1447 Ioan de Hunedoara reconstruieşte acest edificiu grav avariat de un cutremur. În 1849 clădirea a fost distrusă până în temelii şi a trebuit să fie complet refăcută, forma sa actuală datând din 1856. Din 1946 găzduieşte Muzeul Banatului. 

Intrucât istoria Castelului se împleteşte strâns cu cea a Cetăţii, am ales ca dată de obliterare tot ziua de 17.10.2013

2. Ilustrată maximă "Catedrala Metropolitană Ortodoxă".

Este una din clădirile simbol ale oraşului, construită între anii 1936-1946. Stilul său combină armonios elemente de arhitectură bizantină şi de arhitectură veche românească. Are 11 turnuri  acoperite cu ţiglă smălţuită colorată, formând motive decorative tipic româneşti şi o înălţime de 83 m. Cupola mare e în stil moldovenesc, bolţile laterale sunt în stil bizantin, iar pardoseala este formată din mozaic stilizat după modelul covoarelor bănăţene. Fiecare din cele 7 clopote corespunde unui ton muzical, având şi câte o inscripţie din textele sfinte. Ele au fost  acordate de compozitorul Sabin Drăgoi, iar armonia lor este una cu totul specială. Catedrala a fost sfinţită în 1946 în prezenţa ctitorului său, regele Mihai I al României şi poartă hramul “Sfinţii Trei Ierarhi” (30.ianuarie) şi „Sfântul Iosif de la Partoş” (14. septembrie). 

Obliterarea s-a făcut la 30.01.2014

Am folosit informaţii din:

- http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Cetatea_Timi%C5%9Foara

- http://referinte.transindex.ro/enciclopedie/monument.php?id=213

- http://www.primariatm.ro/timisoara/index.php?meniuId=8&viewCat=144

Să auzim de bine!

Alex M

Ilustrate maxime din Arad

Anul trecut, la 20 ianuarie, a fost introdusă în circulaţie emisiunea filatelică "Oraşele României: Arad" compusă din patru timbre ce reprezintă în ordinea valorilor nominale:
- Palatul Administrativ (Primăria) - 2,00 lei;
- Catedrala Ortodoxă veche - 2,10 lei;
- Biserica Evanghelică-Lutherană - 3,60 lei;
- Teatrul Clasic „Ioan Slavici” - 14,50 lei.
Pe fiecare timbru este ilustrată şi Stema Municipiului Arad.
Editarea mărcilor poştale s-a făcut în: coală de 32 de timbre; minicoală de 5 timbre şi o vinietă; bloc de 4 timbre (vândut condiţionat în aşa-numitul album filatelic, împreună cu un plic "Prima zi"). 

Cele patru mărci poştale, cu viniete, ale emisiunii filatelice 
"Oraşele României: Arad" 

Ştampila "Prima Zi"

Furnizorul român de produse filatelice şi nefilatelice, cunoscut şi sub numele comercial de "Romfilatelia", şi-a păstrat prostul obicei de a confecţiona ştampila prima zi doar pentru Bucureşti, indiferent de tema şi subiectele abordate. De aceea, ilustratele maxime cu timbrele acestei emisiuni filatelice le-am obţinut prin obliterarea lor cu ştampila de zi a Oficiului Poştal Arad 1. Am beneficiat în acest sens de amabilitatea deosebită a domnului Dan Ţoldan, Şeful Oficiului Judeţean de Poştă Arad şi a doamnei diriginte al OP Arad 1, cărora le mulţumesc şi pe această cale.

1. Palatul Administrativ din Arad  a fost construit între anii 1872 și 1875 cu scopul de a adăposti noua administrație locală a orașului. Edificiul impozant a fost proiectat de către celebrul arhitect maghiar Odon Lechner, câștigătorul unui concurs internațional la care au participat 17 arhitecți din marile capitale europene. Clădirea proiectată inițial nu seamănă însă cu cea existentă acum, pentru că, din cauza lipsei banilor, responsabilii vremii au decis ca noul imobil să aibă cu un etaj mai puțin, proiectul fiind modificat în acest sens de arhitectul arădean Francis Pekar. Stilul clădirii îmbină neorenascentismul flamand cu stilul primăriilor medievale târzii. Imobilul este în formă de "U", având un turn central înalt de 54 m. Orologiul din turn, adus din Elveția în anul 1878, are un mecanism care, la oră fixă, cântă Oda Bucuriei de Ludwig van Beethoven. Clădirea este declarată monument istoric (cod LMI AR-II-m-B-00548).
Pentru ilustrata maximă realizată am folosit o carte poştală ilustrată editată de OSETCM, Cod 834/81, Cd. 11044, Foto C. Spitzer, cu marcă fixă imprimată tip "Stema RSR", 40 de bani. Am ales ca obliterarea să se facă la data de 10.01.2015, când s-au împlinit 138 de ani de când Consiliul Municipal a preluat oficial noua clădire a Primăriei Arad, momentul fiind marcat atunci, la 10 ianuarie 1877, printr-o ședință festivă.

Ilustrată maximă "Palatul Administrativ Arad"

2. Catedrala ortodoxă veche cu hramul „Naşterea Sfântului Ioan Botezatorul” (24 iunie) a fost construită între anii 1862-1865 sub conducerea arhitectului Anton Ziegler. Cele două turnuri de la fațadă sunt prevăzute cu câte un orologiu pe fiecare latură şi au fost supraînălțate în anul 1904. Biserica a servit drept catedrală a Episcopiei Aradului de la ridicarea sa și până în anul 2009, când Catedrala Sfânta Treime din Arad, construită începând cu 1991, a dobândit statutul de catedrală. Între 1962-1973 a slujit aici, ca episcop de Arad, Teoctist Arăpașu, ulterior patriarh al Bisericii Ortodoxe Române.

Ilustrata maximă realizată este obliterată la data de 24.06.2014 (hramul bisericii).

Ilustrată maximă "Catedrala Ortodoxă veche din Arad"

Ilustrată maximă "Catedrala Ortodoxă veche din Arad"-verso

3. Biserica Evanghelică-Lutherană cunoscută şi sub numele de „Biserica Roşie”, este un monument istoric și de arhitectură din municipiul Arad (cod 080-3.1/1). Edificiul servește drept lăcaș de cult al Bisericii Evanghelice-Luterane din România. Denumirea vine de la finisajul exterior din cărămidă aparent șlefuită. Piatra de temelie a bisericii a fost aşezată pe 15 martie 1905, iar ceremonia de sfinţire a noului lăcaş de cult a aut loc în septembrie 1906. Pagubele suferite în cursul războiului au fost reparate în 1956, cu prilejul celei de-a 50-a aniversări a existenţei bisericii. Intervenţii mai mici au avut loc între 1981-1982, iar o reabilitare generală în perioada 1992-1994.

Ilustrata maximă foloseşte un suport, realizare personală, tipărit la Lucky superstar-Bucureşti, iar obliterarea s-a făcut la 16.03.2015 (data de 15 martie a fost într-o duminică, zi în care oficiile poştale nu au program de lucru).

Ilustrată maximă "Biserica Roşie din Arad"

4. Teatrul Clasic „Ioan Slavici” a fost construit între anii 1872-1874, în stil neoclasic. A fost inaugurat la 21 septembrie 1874 in prezenţa împăratului Franz Iozef însoțit de prinții Albrecht, Iosif și Johann. În perioada 1958-1960 au avut loc importante lucrări de modernizare, în timpul cărora s-a realizat actuala fațadă a clădirii.

Pentru ilustrata maximă am folosit o carte poştală ONT-PUBLITURISM având codul 1647/1986. Data obliterării: 20.09.2014 (sâmbătă), cu prilejul aniversării a 140 de ani de la inaugurarea teatrului. 

Ilustrată maximă "Teatrul Clasic Ioan Slavici"

5. Stema Municipiului Arad a fost aprobată prin Hotărârea Guvernului României nr. 790 din 27 septembrie 1999. În anexa 1 din această Hotărâre se arată:

“Stema Minicipiului Arad se compune dintr-un scut tăiat de un brâu îngust, undat, de argint. În partea superioară, pe fond de azur, două cetăţi crenelate, de argint, iar deasupra acestora un braţ în armură ţinând în mână o sabie, toate din acelaşi metal.

   În partea superioară, pe o eşarfă albă, s-a scris cu litere negre deviza "VIA VERITAS VITA".

   În câmpul inferior, pe fond roşu, însemnele Episcopatului: mitra şi crucea încrucişate cu cârje; de sub mitră ies două omofoare de argint. Totul este profilat pe conturul unei cărţi deschise.

   Scutul este timbrat de o coloană murală de argint formată din şapte turnuri crenelate.

Semnificaţia elementelor însumate:   

    - compoziţia evocă istoria aşezării, precum şi faptul că vestigiile arheologice dovedesc existenţa ei anterior atestării documentare (secolul XIII);

    - construcţiile atestă permanenta luptă de apărare;

    - elementele din câmpul inferior relevă rolul Episcopiei Ortodoxe din Arad în lupta de emancipare naţională.”

Ilustrata maximă a fost realizată cu marca poştală având valoarea nominală de 2,00 lei. Suportul este tipărit la FullColor-Bucureşti. Pentru obiterare am ales data de 22.08.2014, care marchează momentul istoric din anul 1834 când Aradul a obținut statutul de Oraș Liber Regesc.

Ilustrată maximă "Stema Municipiului Arad"

Surse de informare:

http://ro.wikipedia.org/wiki/Palatul_Administrativ_din_Arad

http://citynews.ro/eveniment-15/primaria-arad-de-135-ani-palatul-administrativ-213107

http://ro.wikipedia.org/wiki/Catedrala_Na%C8%99terea_Sf._Ioan_Botez%C4%83torul_din_Arad

http://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_Ro%C8%99ie

http://ro.wikipedia.org/wiki/Teatrul_Clasic_%E2%80%9EIoan_Slavici%E2%80%9D

http://www.legex.ro/Hotararea-790-1999-19602.aspx

http://www.actualitati-arad.ro/zilele-aradului-2014-program/

Să auzim de bine!

Alex M

50 % reuşită!

Sunt extrem de multe situaţii întâlnite la noi în care pentru a realiza ilustrate maxime competitive nu putem folosi ştampila Prima Zi (pentru că nu obţinem concordanţa de loc), dar nici vreo ştampilă ocazională potrivită cu subiectul mărcii poştale (pentru că, pur şi simplu, asemenea ştampile nu vor exista niciodată). Ca urmare, apelăm la obliterări în care vom folosi ştampile poştale de zi (ordinare), asumându-ne însă şi riscul unui eşec. Vă spun din experienţă.
La 16 noiembrie 2012 a fost pusă în circulaţie seria de patru timbre intitulată “Biserici de piatră din Ţara Haţegului”. Ca de obicei, ştampila Prima Zi a fost emisă pentru Bucureşti şi s-a aflat la Oficiul Poştal 37. Pentru a obţine ilustrate maxime am apelat la ajutorul unităţilor poştale din localităţile în care se găsesc bisericile reprezentate pe mărcile poştale, iar data de obliterare am stabilit-o a fi ziua de hram a fiecărei biserici. Dacă această zi a fost nelucrătoare, am solicitat ca obliterarea să se efectueze în prima zi lucrătoare dinaintea sărbătorii bisericii.

Timbrele sunt următoarele:

Biserica Sfântul Nicolae din Densuş, jud. HD;
valoarea nominală 3 lei.

Biserica din Strei, Jud. HD; valoarea nominală 5 lei.

Biserica din Mintia, Com. Veţel, Jud. HD; valoarea nominală 7,60 lei.

Biserica de piatră Colţ, sat Suseni, Com. Râu de Mori, Jud. HD;
valoarea nominală 14,50 lei. 

Fiecare marcă are, ca imagine de fundal şi subiect secundar, un detaliu din harta Transilvaniei de la 1607, ce reprezintă Ţara Hategului şi care a fost gravată în cupru de cartograful olandez Jodocus Hondius.

Iată şi ştampila Prima Zi

Ilustratele maxime realizate

Biserica Sfântul Nicolae din Densuş. 
OBL: Ştampila poştală de zi Densuş, 06.12.2013

 Harta Ţării Haţegului. MP: val. 3 lei;
OBL: Ştampila poştală de zi Densuş, 06.12.2013

Biserica din Strei cu hramul Adormirea Maicii Domnului (15 august 2013)
OBL; Ştampila poştală de zi Călan, 14.08.2013

Biserica Colţ cu hramul Duminica Tuturor Sfinţilor (30 iunie 2013). OBL: Ştampila poştală de zi Râu de Mori, 28.06.2013

Nu am reuşit să realizez ilustrate maxime cu marca poştală ce are ca imagine Biserica din Mintia, pentru că oficialităţile poştale de la Deva nu au permis obliterarea cu ştampila de zi a Agenţiei Poştale din Mintia.

În concluzie, am vrut să obţin patru ilustrate maxime, am realizat trei, din care una este aproape ratată. Deci 50% reuşită. Sau 50% eşec. Depinde cum privim lucrurile!

Să auzim de bine!
Alex M

15 august, Praznicul Adormirii Maicii Domnului

Biserica Ortodoxă cinsteşte, la 15 august, Adormirea Maicii Domnului numită în popor şi Uspenia sau Sfânta Maria Mare. După o pioasă tradiţie, la trei zile după adormirea ei, Sfânta Fecioară a fost ridicată cu trupul la cer, ca şi dumnezeiescul ei Fiu. Praznicul Adormirii Maicii Domnului este unul din cele mai îndrăgite sărbători pentru credincioşii ortodocşi români, iar un număr foarte mare de biserici şi de mănăstiri au acest hram. 
Postez, în continuare, câteva cărţi poştale maxime cu trei biserici ce poartă hramul Adormirea Maicii Domnului.

Ilustrată maximă "Biserica Mănăstirii Curtea de Argeş"
Triplă concordanţă.

Marca poştală (MP): Emisiunea "Mănăstiri", 4 iulie 1991, 1 leu.

Cartea poştală ilustrată (CPI): Tipografia Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române.

Obliterare (OBL): Ştampilă ocazională "Biserica Mănăstirii Argeşului / Ctitorită de Neagoe Basarab / 0450-Curtea de Argeş / 15.08 1991". Ştampila a fost realizată de Societatea Română de Filatelie Tematică şi Maximafilie. 

lustrată maximă "Biserica Mănăstirii Văratec"
Triplă concordanţă.

MP: Emisiunea "Mănăstiri", 4 iulie 1991, 4,50 lei.

CPI: Vezi imaginea de mai jos.

OBL: Ştampilă ocazională "Biserica Mănăstirii Văratec / Construită în anul 1808 / 5683-Văratec / 15.08 1991". Ştampila a fost realizată de Societatea Română de Filatelie Tematică şi Maximafilie. 

lustrată maximă "Biserica Mănăstirii Văratec" - verso

Ilustrată maximă "Biserica Mănăstirii Curtea de Argeş"

MP: Emisiunea "Biserica Mănăstirii Curtea de Argeş - 500 de ani", 12 octombrie 2012, 4,50 lei.

CPI: Vezi imaginea de mai jos.

OBL: Ştampilă poştală de zi, OP Curtea de Argeş 1, 14.08.2013

Ilustrată maximă "Biserica Mănăstirii Curtea de Argeş" - verso

Ilustrată maximă "Biserica Mănăstirii Hagigadar"

MP: Emisiunea comună de mărci poştale "România - Armenia, Biserica Mănăstirii armeneşti Hagigadar - 500 de ani", 11 august 2012, 4,70 lei.

CPI: Vezi imaginea de mai jos.

OBL: Ştampilă poştală de zi, Agenţia poştală Moara Nica, judeţul Suceava, 14.08.2013

Ilustrată maximă "Biserica Mănăstirii Hagigadar" - verso, cu TABS

Ilustrată maximă "Biserica Mănăstirii Hagigadar"

Ilustrată maximă "Biserica Mănăstirii Hagigadar" - verso, cu vinietă

Să remarcăm implicarea directă a Societăţii Române de Filatelie Tematică şi Maximafilie în realizarea ilustratelor maxime din anul 1991. (au fost şi altele, în afara celor două pe care le-am prezentat şi pentru care SRFTM a confecţionat suporţii - la Fabrica de timbre - şi ştampilele ocazionale). Acum, după mai mult de 20 de ani, doar AFB şi alte cîteva structuri filatelice din ţară se implică în maximafilie, dar pentru realizarea multor ilustrate maxime suntem cam pe cont propriu. Cu toate că avem o Societate de Maximafilie la nivel naţional!

Mai precizez că ştampilele poştale de zi au fost aplicate la data de 14 august pentru că ziua de 15 august era (şi este) zi nelucrătoare.

Să auzim de bine!

Alex M

HRISTOS A ÎNVIAT!

 

Bine aţi venit celor ce aţi “găsit” acest blog în lumea fără sfârşit a internetului!

După mai multe ezitări şi impulsionat de exemplul unui coleg de pasiune (alexantonache.wordpress.com) m-am hotărât să pornesc în această aventură, cu scopul de a informa pe cei interesaţi asupra realizărilor personale, cu caracter particular, “la zi”, în domeniul maximafiliei. Întrucât locuiesc în Bucureşti am acces mai uşor la ştampilele Prima Zi ce sunt la dispoziţia publicului, numai în ziua punerii în circulaţie a unei emisiuni filatelice, la OP Bucureşti 37. Ca urmare, în ziua norocoasă noi, cei câţiva împătimiţi “semnăm condica” la oficiul respective şi realizăm materialele dorite (cărţi poştale maxime şi plicuri). Aşa se va întâmpla şi luni 5 mai când va fi pusă în circulaţie emisiunea de mărci poştale Europa 2014 având ca temă, stabilită de PostEurop, Instrumente muzicale naţionale. Este vorba de două timbre (2,10 şi 14,50 lei). Aceste timbre au un bun potenţial maximafil, pe ele fiind reprezentate: tulnicul, lăuta, vioara şi naiul. Ambele mărci reprezintă, în partea stângă, câte o scenă de pe marea pictură murală “Judecata de Apoi” de la Sfânta Mănăstire Voroneţ. Pe timbrul cu valoarea de 2,10 lei este reprezentat un înger vestind, prin sunetele tulnicului, începerea Judecăţii de Apoi. Marca de 14,50 lei îl reprezintă pe regale David cântând la lăută la moartea unui sfânt. Mai multe despre această pictură citiţi la http://ziarullumina.ro/documentar/voronet-intre-orient-si-occident şi http://rasvancristian.wordpress.com/2008/10/30/judecata-de-apoi-la-voronet-i/. Pe timbrul de 2,10 lei mai est reprezentată o tânără în costum popular cu un tulnic, iar pe valoarea mare un taraf de lăutari. Cu aceste timbre intenţionez să realizez, luni, o ilustrată maxima cu taraful de lăutari şi, poate, dacă voi găsi un suport adecvat, una cu tulnicul. Scenele de pe fresca de la Voroneţ rămân pentru mai târziu (cel mai probabil cu ştampila de zi de la Gura Humorului, în ziua de hram a bisericii mănăstirii – Sf. Mucenic Gheorghe).
Alex M