Postări anterioare: [1]
, [2],
[3],
[4]
Trei emisiuni de mărci poștale fac subiectul acestui
articol: „Făuritori ai Marii Uniri”-partea
a doua, apărută la 17 septembrie, după șase luni de la prima parte, „Monumente ale cinstirii eroilor neamului”,
pusă în circulație la 12 octombrie și „Vladimir
Ghika, 5 ani de la beatificare” (15 octombrie).
8. „Făuritori ai Marii Uniri” ( II)
Seria se compune din patru timbre, având valorile
nominale 2 lei, 5 lei, 8,50 lei și 11,50 lei, pe care sunt reproduse portretele
unor personalități ce s-au luptat și au avut un rol determinant, pentru
îndeplinirea idealului național al românilor. De asemenea, emisiunea mai are o
coliță nedantelată, al cărei timbru, cu valoarea nominală de 19 lei, reproduce stema
de stat a României Întregite.
Cărți poștale maxime
8.1 Pe timbrul de 2 lei este ilustrat portretul lui Gheorghe
Pop de Băsești (1835-1919), luptător pentru drepturile românilor din
Transilvania, ce și-a dedicat întreaga viață idealului național. A fost unul
dintre liderii mișcării memorandiste (1892-1894), care cerea autonomia
Transilvaniei și drepturi suplimentare pentru națiunea română în
Austro-Ungaria. Autoritățile maghiare l-au arestat în urma procesului de la
Cluj (1894), însă el nu s-a lăsat intimidat. A fost un patriot înflăcărat până la
moarte, iar în semn de respect a fost desemnat președinte al Marii Adunări
Naționale de la Alba Iulia, din 1 decembrie 1918.
8.2 Pe marca poștală cu valoarea nominală de 5 lei este redat portretul
lui Alexandru Vaida-Voevod (1872-1950), unul dintre politicienii
reprezentativi ai românilor din Transilvania. Din 1906 și până în 1918 a fost deputat
în Parlamentul de la Budapesta, remarcându-se pentru combativitatea sa
în problema națională. În octombrie 1918, a citit în
Parlamentul de la Budapesta declarația prin care națiunea română se declara
„liberă de orice înrâurire străină”. A participat la Marea Adunare
Națională de la Alba Iulia și s-a numărat printre cei patru delegați care
au înmânat Regelui Ferdinand I, spre ratificare, Rezoluția Unirii. În
decembrie 1919 a fost numit prim-ministru, însă a avut un mandat scurt,
deoarece, în ianuarie 1920, a plecat în străinătate, pentru a contribui la
recunoașterea internațională a Marii Uniri.
8.3 Portretul lui Iancu Flondor (1865-1924), lider
unionist din Bucovina și artizanul Unirii acestei provincii cu Patria
Mamă, este ilustrat pe timbrul cu valoarea nominală de 8,50 lei. La sfârșitul
secolului al XIX-lea, Flondor, alături de alți tineri bucovineni, a decis să
preia inițiativa fondării unei mișcări naționale românești. În timpul Primului
Război Mondial a refuzat să se refugieze în România, fiind nevoit să se
confrunte atât cu autoritățile imperiale, cât și cu naționaliștii ucraineni. În
toamna anului 1918, Flondor a cerut guvernatorului austriac al
Bucovinei să predea puterea românilor și, în fața refuzului acestuia, a
convocat un Congres General al Bucovinei, alcătuit din toate naționalitățile
regiunii. Avându-l președinte pe Iancu Flondor, Congresul a votat, în
unanimitate, în ședința din 28 noiembrie 1918, moțiunea Unirii
cu Regatul României. După Unire, Iancu Flondor a coordonat instalarea
administrației românești în Bucovina.
8.4 Timbrul cu valoarea nominală de 11,50 lei este ilustrat cu
portretul lui Take Ionescu (1858-1922), unul
dintre cei mai apreciați oratori din politica românească, liberal și
conservator deopotrivă, cu un rol determinant în realizarea Marii
Uniri din 1918. A militat pentru alianța României cu Antanta în Primul
Război Mondial, iar în decembrie 1916 a intrat în guvernul de refugiu de la
Iași. Îngrijorat de perspectiva unei păci umilitoare cu germanii, în 1918 a
plecat la Paris, unde a adus servicii însemnate cauzei naționale, în
calitate de președinte al Consiliului Național pentru Unitatea Românilor.
A rămas în capitala Franței în timpul tratativelor de pace și a făcut lobby
pe lângă marile cancelarii occidentale pentru o obține o situație favorabilă
României.
8.5 Pe timbrul coliței nedantelate a emisiunii este reprodusă
stema
de stat a României Întregite.
Manșeta coliței este ilustrată cu o
imagine a Reginei Maria (1875-1938), în veșminte de încoronare, alături de
portretele lui Miron Cristea (1868-1939), Iuliu Hossu (1885-1970), Vasile
Lucaciu (1852-1922), Vasile Goldiș (1862-1934), Ștefan Cicio-Pop (1865-1934),
Valeriu-Traian Frențiu (1875-1952), Iuliu Maniu (1873-1953) și Ion I.C.
Brătianu (1864-1927).
9. Monumente ale cinstirii eroilor neamului
Emisiunea se compune din cinci mărci poștale.
Cărți poștale maxime
9.1 Pe timbrul cu valoarea nominală de 1,40 lei este
reprezentat Monumentul Eroilor C.F.R., situat în Piața Gării de Nord, din
București, operă a renumiților sculptori Cornel Medrea și Ion Jalea,
A
fost
inaugurat în luna mai a anului 1943, pentru a cinsti memoria eroilor
ceferiști căzuți la datorie pe front, în Primul Război Mondial. Grupul statuar,
turnat în bronz, montat pe un piedestal din beton, placat cu granit, este compus
din mai multe personaje. O femeie, care simbolizează Patria, ține o cunună de
lauri deasupra capului unui muncitor feroviar. Lângă ea, de o parte a soclului,
se află doi muncitori ceferiști, iar de cealaltă parte un soldat român, în
ținută de campanie, care ocrotește o femeie și pe copilul acesteia. Pe
fațada principală a piedestalului este înscrisă inscripția „Eroilor
CFR – 1916-1918”. Pe partea laterală a soclului este săpată în marmură albă
următoarea inscripție: OMAGIU ȘI RECUNOȘTINȚĂ EROILOR MILITARI DE CĂI
FERATE ȘI TRANSPORTURI DIN ARMATA ROMÂNĂ CARE S-AU JERTFIT PENTRU CAUZA
NAȚIUNII.
9.2 Monumentul Eroilor Sanitari este ilustrat pe timbrul cu
valoarea nominală de 1,60 lei, fiind situat în zona
stației
de metrou „Eroilor” din București, A fost ridicat în 1932, în memoria
corpului medical românesc care a salvat vieți omenești în Primul Război
Mondial. Opera aparține sculptorului italian Raffaelo Romanelli.
Pe un soclu din beton, placat cu travertin, se înalță un grup statuar realizat din
bronz, în partea superioară a soclului fiind redate, scene din activitatea
corpului sanitar în timpul războiului: brancardieri adunând răniții de pe
câmpul de luptă, chirurgi militari operând, un spital de campanie, o soră de
caritate care pansează un rănit etc. Pe unul dintre panourile-basorelief de pe
monument este reprezentată Regina Maria, ca soră sanitară, alături de Prințul
Nicolae al României, în uniformă de cadet, și Principesa Elisabeta de România,
de asemenea în uniformă de soră sanitară. Pe fațada principală a
piedestalului, pe o placă din travertin, este inscripționat, cu litere
în relief, EROILOR SANITARI 1916-1920.
9.3 Pe timbrul cu valoarea nominală de 2 lei este reprezentat Mormântul
Ostașului Necunoscut, situat în Parcul „Carol I” din București. Acesta simbolizează
sacrificiul tuturor ostașilor anonimi care s-au jertfit în Primul Război
Mondial, pentru Întregirea României. Ceremonia depunerii osemintelor
Ostașului Necunoscut a avut loc la Mărășești, în data de 14 mai 1923. Sarcofagul a
ajuns în București la 17 mai 1923, ceremonia de înhumare desfășurându-se
într-un cadru festiv, în prezența Familiei Regale, a membrilor guvernului și a
unui numeros public, pe platoul din fața fostului sediu al Muzeului Militar,
din Parcul „Carol I”. În anul 1927 a fost realizat proiectul
ansamblului funerar, după planurile sculptorului Emil Wilhelm Becker. Tot
atunci, prin grija Asociației „Cultul Patriei”, a fost aprinsă o candelă a cărei
flacără arde și în prezent, zi și noapte.
9.4 Imaginea Monumentului Eroilor Aerului o găsim pe timbrul cu
valoarea nominală de 8,50 lei. Monumentul este situat în Piața Aviatorilor și a
fost construit între anii 1930-1935, pentru
a cinsti memoria aviatorilor români militari și civili. Statuia din bronz,
realizată de Iosif Fekete, Lidia Kotzebue și Arnold Cencinschi are o înălțime
de 5 m și o greutate de 5 t.
9.5 Timbrul cu valoarea nominală de 19 lei redă Monumentul
Trupelor de Geniu – Leul. Acesta este situat în București, la
intersecția bulevardelor Iuliu Maniu și Geniului, și a fost construit din
inițiativa generalului Constantin Ștefănescu-Amza, comandant al Școalelor și
Centrului de Instrucție al Geniului, A fost inaugurat la data de 29 iunie 1929.
10. Vladimir Ghika, 5 ani de la beatificare.
Emisiunea de mărci poștale dedicată martiriului
prințului-călugăr Vladimir Ghika se compune dintr-un timbru și o coliță dantelată.
Fericitul Vladimir Ghika a trăit cea mai mare parte a vieții în
afara României. S-a format intelectual în Franța, unde s-a stabilit în 1878,
după ce tatăl, Ion Ghika, fusese numit ministru al României la Paris. Vladimir
Ghika a absolvit liceul, Facultatea de Drept și Școala de Științe Politice la
Toulouse. A fost foarte apropiat de fratele său Dimitrie, diplomat de carieră,
pe care l-a urmat în toate misiunile diplomatice. În 1898, Dimitrie a fost
trimis de Ministerul de Externe la Roma, prilej pentru Vladimir de a se
apropia de catolicism. În timpul Primului Război Mondial, Vladimir
Ghika s-a mutat la Roma, împreună cu fratele Dimitrie, care fusese numit
ambasador. România nu avea o reprezentanță oficială pe lângă Sfântul Scaun, iar
prin activitatea sa prolifică, Vladimir Ghika a fost un fel de ambasador la
Vatican. Cei doi frați au constituit o dublă ambasadă a României:
Dimitrie – trimisul Regelui, Vladimir – trimisul lui Dumnezeu. Începând din 1917,
Vladimir Ghika s-a implicat în constituirea unor regimente românești în
Italia, formate din prizonieri de război ardeleni. În anul următor, Monseniorul
a participat la activitățile de lobby inițiate de Consiliul Național al
Unității Române, cu sediul la Paris. La 28 septembrie 1918, Vladimir Ghika a
fost desemnat oficial de Consiliu să reprezinte România pe lângă Sfântul Scaun.
În
această calitate, a comunicat Sfântului Părinte vestea Marii Adunări Naționale
de la Alba Iulia, din 1 decembrie 1918.
Cărți poștale maxime
10.1 Pe timbrul emisiunii de mărci poștale, cu valoarea
nominală de 5 lei, este ilustrat un portret al Fericitului Vladimir Ghika.
10.2 Pe timbrul coliței dantelate a emisiunii, cu valoarea
nominală de 28,50 lei, este reprodusă o marcă poștală concepută de Vladimir
Ghika, în anul 1918, care conține elemente heraldice ale regiunilor istorice
ale României Mari.
Să auzim de bine!
Alex M
