Sfintele Paşti la Putna.

Într-o postare anterioară am prezentat emisiunea de mărci poştale Sfintele Paşti 2016 şi aţi putut vedea ilustratele maxime reprezentând Florile Paştelui, la care am folosit  ştampila prima zi din Bucureşti.

Iată acum trei cărţi poştale maxime realizate cu celelate timbre ale emisiunii, având ca imagini obiecte de cult aflate în patrimonial Mănăstirii Putna, astfel:

- Icoana Răstignirii (pe timbrul cu valoarea nominală de 1leu) de pe  iconostasul bisericii voievodale, pictată în perioada 1771 – 1773 din porunca mitropolitului Iacov al Moldovei;

- Scena Răstignirii Domnului, aflată pe crucea de mână dăruită de mitropolitul Sava schitului Sinești, în anul 1698 (pe timbrul coliţei dantelate cu valoarea de 8 lei).

Obliterarea s-a făcut la data de 29.04.2016 cu ştampila de zi a oficiului poştal Putna, prin amabilitatea doamnei diriginte Maria Cenuşă. Astfel am realizat atât concordanţa de timp, pentru că Sfintele Paşti a fost la 1 mai, cât şi pe cea de loc.

Cărţile poştale sunt tipărite la FullColor, Bucureşti.

1. Ilustrată maximă “Icoana Răstignirii”. Imaginea este obţinută de la Mănăstirea Putna.

2. Ilustrată maximă “Cruce de mână sculptată”. 

 3. Ilustrată maximă “Cruce de mână sculptată, detaliu”. Imaginea este obţinută de la Mănăstirea Putna.

Voi reveni, în curând, şi cu alte piese realizate la Putna.

Să auzim de bine!

Alex M

Filatelie la Putna

Duminică, 10 iulie, s-au împlinit 550 de ani de la punerea pietrei de temelie a Mănăstirii Putna. Puteţi afla lucruri foarte interesante despre „Mănăstirea cea dragă” a Sfântului Ștefan cel Mare accesând pagina de internet http://www.putna.ro/, de unde am preluat şi vă supun atenţiei următorul paragraf:

<<În Letopisețul anonim al Moldovei, se spune că după cucerirea Cetății Chilia, în luna ianuarie 1465, Ștefan cel Mare s-a întors cu toată oastea la Suceava, poruncind mitropolitului, episcopilor și tuturor preoților „să mulțumească lui Dumnezeu pentru ce i-a fost dăruit lui...”. Nu se precizează aici cum anume trebuia să se concretizeze această mulțumire, dar, având în vedere importanța pe care o acorda voievodul însuși acestei victorii, este de presupus că ea urma să fie pe măsura evenimentului. Lucrurile se lămuresc, de altfel, în Analele putnene și în Cronica moldo-polonă, unde, imediat după relatarea izbânzii de la Chilia, se menționează foarte lapidar că la 10 iulie 1466 Ștefan-vodă a început să zidească Mănăstirea Putna, cu hramul „Preasfintei Născătoare de Dumnezeu”>>.

La această aniversare, Romfilatelia a pus în circulaţie emisiunea de mărci poştale Sfânta Mănăstire Putna, 550 de ani. Pentru detalii daţi clic aici.

Cu acest prilej, am avut parte şi de o surpriză plăcută. Ştampila prima zi a emisiunii a funcţionat la… Oficiul Poştal Putna. De asemenea, şi la emisiunea din 10 iunie dedicată Festivalului Internaţional de Teatru ştampila s-a găsit la locul evenimentului, la Sibiu. 
Sper ca fenomenul să fie ireversibil şi chiar să se perfecţioneze, prin alţi doi paşi care ar mai trebui făcuţi:

1. Pentru emisiunile poştale ce sunt compuse din timbre cu subiecte diferite să se confecţioneze ştampile prima zi potrivite fiecărui subiect. De exemplu, seria Sfintele Paşti din acest an are două timbre cu subiecte total diferite: unul reprezintă Icoana Răstignirii (ştampila emisiunii "se potriveşte"), iar celălalt are ca imagine aşa numitele flori ale Paştelui (pentru care ar fi fost necesară o ştampilă adecvată). 
http://filatelialmate.blogspot.ro/2016/03/ilustrate-maxime-cu-florile-pastelui.html

2. Ar trebui asigurat accesul tuturor doritorilor la ştampila prima zi, indiferent de locul unde aceasta funcţionează. Aici ar trebui să fie implicate:

            - Romfilatelia, care să publice, cu mult timp înainte, imaginile timbrelor, amprentele ştampilelor prima zi şi locul unde sunt puse la dispoziţia publicului.

            - Poşta Română, pentru stabilirea unui regim flexibil de utilizare a ştampilelor prima zi. În martie 2013 am sugerat Ministerului Comunicaţiilor o variantă în acest sens: 10 zile lucrătoare ştampila să rămână la OP respectiv, 30 de zile să fie la Oficiul Judeţean de Poştă şi, apoi, 3 luni la Centrala Poştei Române. Inutil să vă spun că nu am primit niciun răspuns!

Administraţiile poştale din multe state europene au adoptata un asemenea mod de lucru pe care îl consideră normal. În primul rând este o chestiune de respect faţă de cei care îndrăgesc filatelia!

Revenim la emisiunea noastră. Cu sprijinul total al doamnei Maria Cenuşă, diriginta OP Putna, am primit un plic şi o ilustrată, ambele francate cu timbrul de 3 lei al emisiunii şi obliterate cu ştampila prima zi. Vă mulţumesc foarte mult, doamnă!

Plic prima zi, realizat de OP Putna

Carte poştală ilustrată

Carte poştală ilustrată-verso

Romfilatelia a pus în vânzare două cărţi poştale maxime reprezentând Mănăstirea Putna, pe care le prezint în continuare.
1. Pentru prima piesă s-a folosit marca poştală de 3 lei, pe care este prezentată Mănăstirea (gravură acvaforte de Antoine Kaindl ,1927), alături de o icoană pictată în atelierele Putnei, înfăţişându-l pe Ştefan cel Mare, ţinând în mână macheta mănăstirii. Cartea poştală reproduce o litografie din anul 1851 (Vezi textul complet de pe spatele ilustratei).

2. A doua ilustrată maximă este realizată cu timbrul de 15 lei, cuprinzând imaginea actuală a Bisericii Mănăstirii, iar cartea poştală reproduce cromolitografia după acuarelă de Franz Xavier Knapp (1870).

* * *

Cele două cărţi poştale maxime sunt plăcute ochiului dar, în opinia mea, nu sunt perfecte, deoarece:

- ştampila prima zi nu are o imagine specifică subiectului emisiunii, fiind neexpresivă; 

- cărţile poştale folosite ca suport au imagini ale Mănăstirii din alte perioade faţă de cele de pe timbre.

Să auzim de bine!

Alex M

Ilustrate maxime cu fotbal

Campionatul European de Fotbal, Euro 2016, a ajuns aproape de final. Franţa şi Portugalia îşi vor disputa titlul de campioană europeană duminică, 10 iulie.

Romfilatelia a dedicat o emisiune de mărci poştale participării României la această competiţie. Echipa Naţională n-a onorat însă acest gest, după cum nu i-a onorat nici  pe numeroşii suporteri veniţi s-o încurajeze la fiecare meci şi s-a comportat ruşinos, ocupând locul 4 (ultimul) în grupa din care a făcut parte.

Seria, pusă în circulaţie în ziua deschiderii Campionatului European (10 iunie), se compune din patru timbre cu trimitere la meciurile României din grupa de calificare. A fost editat şi obişnuitul plic prima zi. Clic aici pentru detalii. 

Pe ansamblu, emisiunea este de slabă calitate şi lasă impresia că este făcută superficial, la repezeală, pentru că:

            a) Imaginile mărcilor poştale sunt modeste, alese parcă în acord cu fotbalul învechit practicat de “tricolori”. Pe timbre nu este reprezentat niciun element grafic (sigla, mascota, mingea oficială) care să amintească nu numai de fotbal dar şi de Euro 2016. Romfilatelia a preferat să nu plătească taxele către UEFA, stabilind, “în compesaţie”, valori nominale mari, în acord cu politica negustorească pe care o practică consecvent (27 de lei seria şi 60 de lei plicul prima zi);

            b) Pe marca poştală de 3 lei textul “ROMÂNIA” este scris cu litere galbene, iar valoarea nominală este inscripţionată cu alb. La celelalte timbre este invers.         

            c) Vinietele cuprind un text referitor la compunerea grupei de calificare şi meciurile României programate în grupa respectivă, alături de sigla Federaţiei Române de Fotbal, organism fără atribuţii în organizarea Euro 2016. Dacă nu luăm în considerare primele (băneşti) pe care federalii şi le-au oferit reciproc, din banii primiţi de la UEFA pentru calificare la turneul final.

            d) Ştampila prima zi este neinspirată şi făcută parcă împotriva intereselor filateliştilor. Dacă tot s-a considerat necesar să se figureze pe ştampilă şi un accesoriu din echipamentul unui fotbalist, ar fi fost frumos ca în locul ghetei să găsim mănuşile purtate de portari, care apar în prim plan pe unul din timbre. Un element de concordanţă în plus nu strica! 

            e) Plicul prima zi este francat cu toate timbrele emisiunii, adică 27 de lei, ceea ce corespunde tarifului pentru corespondenţă internaţională, recomandată, cu greutatea 150-200 g. "Echilibrarea" timbrelor, pe două sau poate chiar pe trei plicuri, ar fi fost mai normală, dacă am putea vorbi de ceva normal în activitatea Romfilatelia.   

Iată parcursul Echipei Naţionale de fotbal a României la acest turneu, oglindit pe illustratele maxime realizate cu cele patru timbre.

1. România a făcut parte din grupa A de calificare, alături de Franţa, Elveţia şi Albania. Mulţi oficiali şi “specialişti” români apreciau, înainte de turneul final, că sunt şanse mari de a ajunge în faza următoare a competiţiei de pe locul 2, eventual 3!? Timbrul de 16 lei, folosit la ilustrata maximă de mai jos, are ca imagini un fotbalist român şi drapelele celor 4 ţări. 

2. Franţa - România (2-1) a fost meciul inaugural la Euro 2016, desfăşurat pe Stade de France, Saint Denis. Marca poştală de 3 lei este dedicată acestei partide. 

3. România – Elveţia (1-1) s-a disputat tot la Paris, pe Parc de Princes, la data de 15 iunie. Ilustrata maximă este făcută cu timbrul de 3,50 lei şi obliterată la OP Bucureşti 37, cu ştampila poştală de zi. Se realizează concordanţa de imagine prin drapelele celor două ţări.

 4. România – Albania (0-1) a fost meciul şoc pentru suporterii români, dezamăgiţi total de jocul echipei. Partida a avut loc la 19 iunie pe Grand Stade de Lyon.Pentru ilustrata maximă am folosit marca de 4,50 lei. Cartea poştală are ca imagine o fază de joc dintr-un meci disputat de cele două echipe în anul 2014 şi câştigat de...România. 

Să auzim de bine!

Alex M