Fructe de pădure pe ilustrate maxime (I)

La data de 29 septembrie a fost pusă în circulație emisiunea filatelică „Fructe de pădure”, compusă din patru mărci poștale, un plic prima zi și un set de patru ilustrate maxime. Detalii găsiți aici.

Iată acum ilustratele maxime realizate de Romfilatelia. Acestea se găsesc la magazinele filatelice, la prețul de 66 lei.

1. Cătina (Hippophaë rhamnoides) este un arbust foarte ramificat, spinos, având o culoare albicioasă. Fructele sunt ovoide, cărnoase, cu diametrul de 7-8 mm, de culoare portocalie și cu un sâmbure tare, iar frunzele sunt înguste, de culoare verde-argintiu. Florile, brun-gălbui, sunt mici şi apar în lunile martie - aprilie. Este rezistentă la secetă și geruri și o putem găsi atât in zonele litorale cât și în cele montane însorite. Cătina crește până la 5-6 m înălțime și are nevoie de 4-5 ani pentru dezvoltare. Principala parte folosită în fitoterapie sunt fructele, bogate în vitamina C (de doua ori mai mult decât măceșul și de 10 ori mai mult decât citricele), precum și în alte vitamine (E, K, F, P, complexul B etc). Preparatele pe bază de cătină sunt recomandate în afecţiuni hepatice, oculare, răceli, viroze respiratorii, afecţiuni gastroduodenale, eczeme, surmenaj, ateroscleroză etc.

Ilustrată maximă „Cătina”

2. Păducelul (Crataegus monogyna) este un arbust spinos, uneori arborescent, cu frunze lobate şi flori albe-crem sau roz, frumos mirositoare, grupate în buchete. Creşte în toată ţara, mai mult în sud şi în est, din zona de câmpie până în ariile submontane. Este răspândit în liziere, crânguri, tufărişuri, poieni, margini de pădure şi pe versanţii însoriţi, urcând până la altitudinea de 1.400 de metri. În scop medicinal se folosesc florile, frunzele, ramurile şi fructele de păducel. Atât fructele, cât şi florile sunt folosite la prepararea de infuzii, capsule şi tincturi. Produsele din păducel sunt indicate în cazurile de angină pectorală, hipertensiune arterială, nevroze cardiace, insomnii, oboseală, iritabilitate etc.  

Ilustrată maximă „Păducelul”

3. Măceşul (Rosa canina) este un arbust cu înălțimea de 1-5 m. Tulpina este acoperită de țepi mici si ascuțiți în formă de cârlig. Trandafirul sălbatic (cum mai este cunoscut) are frunze penate, cu 5-7 frunzulițe. Florile sunt roz sau albe, mari și cresc solitare sau grupate câte două sau trei. Fructele au formă elipsoidă și sunt de culoare roșie sau portocaliu închis. Le putem găsi în foarte multe locuri, la marginea drumului, pe pajiști, în fânețe etc. Măceşele se culeg din iunie până în octombrie, apoi se usucă şi se zdrobesc sau se macină pulbere. Măceşele zdrobite sau măcinate se folosesc la prepararea infuziilor, decocturilor, tincturilor sau a extractelor uscate. Măceşul este un excelent vitaminizant natural, fiind bogat în  vitamina C. Preparatele farmaceutice sau alimentare din măceşe sunt indicate în prevenirea şi tratarea răcelilor și a gripei, iar unii autori le recomandã şi în afecţiunile vasculare pentru menţinerea elasticitãţii capilarelor sanguine.

Ilustrată maximă „Măceșul”

4. Fragul (Fragaria vesca) este o specie erbacee perenă, cu înălțimea de până la 25 cm și frunzele așezate la bază, sub formă de rozetă. Tulpina este dreaptă, subțire și firavă, iar florile sunt albe și seamănă cu cele ale măceșului. Fructele sunt cărnoase și zemoase, la început verzi, iar pe măsură ce se coc devin tot mai roșii. Perioada de înflorire este în mai-iunie. Recoltarea frunzelor, pentru ceai, se face primăvara. Fructele se recoltează începând cu luna mai, până în august. Acestea se consumă proaspete sau sub formă de gem ori dulceață. Fragii sunt recomandați pentru tratarea gutei, litiazei renale, afecțiunilor ficatului și splinei. Ceaiul de frunze de fragi poate fi folosit pentru tratarea litiazei biliare, afecțiunilor splinei, hepatitei, diareei, hemoroizilor, afecțiunilor intestinale, astmului. Datorita efectului diuretic, fructele favorizează eliminarea toxinelor din organism fiind utile și în tratamentul unor afecțiuni dermatologice. 

Ilustrată maximă „Fragul”

Despre ilustratele maxime făcute de mine, într-o altă postare.

Să auzim de bine!

Alex M

Ilustrate maxime cu alimente din Biblie.

La data de 24 noiembrie 2016 a fost pusă în circulaţie prima parte a emisiunii de mărci poştale intitulate „Trăieşte sănătos. Alimentele Bibliei”. Este vorba de patru timbre (valoare nominală 29,10 lei) şi un set de două plicuri "prima zi" (68 de lei).  Pentru detalii daţi clic aici.

În Biblie găsim multe referiri, oferite direct de divinitate, despre alimentele necesare şi bune pentru sănătatea oamenilor. Astfel, Dumnezeu i-a spus lui Moise că îl va duce “într-o ţară bună,…o ţară în care se află grâu, orz, viţă de vie, smochine şi rodii … măslini, untdelemn şi miere, în care fără lipsă vei mânca şi nu vei duce lipsă de nimic” (Deuteronomul, 8.7-9). Descoperirile ulterioare ale ştiinţei au confirmat efectele miraculoase ale acestor alimente.

Folosind cele patru mărci poştale, ştampila prima zi şi cărţi poştale particulare, tipărite la FullColor, Bucureşti am realizat câteva ilustrate maxime. Şi de această dată am beneficiat de sprijin total din partea doamnei diriginte a OP Bucureşti 37. Menţionez că la acest oficiu a fost pusă la dispoziţia doritorilor ştampila "prima zi" şi timbrele emisiunii.

1. Ilustrate maxime cu grâu şi pâine.

Cercetările arheologice de la Cucuteni, judeţul Iaşi, arată că grâul se cultiva pe teritoriul ţării noastre încă din neoliticul superior şi epoca bronzului (3000-1000 i.e.n.). Este dovedit faptul că această cereală, pe care o găsim în “pâinea noastră cea de toate zilele”, este mai sănătoasă atunci când este procesată cât mai puţin posibil. O dietă bogată în cereale integrale creşte nivelul de energie din corp, scade colesterolul şi ne fereşte de diabet, pietre la rinichi şi alte boli. Și orzul este menționat în Sfânta Scriptură, având aceleași efecte benefice pe care le are și grâul.

Ilustrată maximă "Boabe de grâu"

Ilustrată maximă "Pâine din făină integrală de grâu"

Ilustrată maximă "Pâine din făină integrală de grâu" - verso

2. Ilustrate maxime cu rodii şi smochine.

Rodiile sunt bogate în antioxidanți şi ajută la îmbunătăţirea circulaţiei sângelui, reduc riscul de cancer, întăresc sistemul imunitar, protejează ficatul și rinichii și previn obezitatea şi bolile cardiovasculare. Acest fruct poate fi consumat în stare naturală şi sub formă de suc. Fiind bogat in antioxidanţi, ne protejează de colesterolul “rău”şi îmbunătăţeşte circulaţia sângelui.

Foarte des menționate în Biblie sunt şi smochinele. Aceste fructe pot fi mâncate atât uscate, cât şi crude, conţin un nivel ridicat de potasiu care ajută la controlul tensiunii arteriale, sunt bogate in fibre dietetice şi reprezintă o sursă importantă de calciu, protejând densitatea osoasă. Frunzele de smochin sunt folosite pentru obţinerea unui extract despre care se crede că poate reduce nivelul de insulină al bolnavilor de diabet.

Ilustrată maximă "Rodie" 

Ilustrată maximă "Smochine" 

3. Ilustrate maxime cu struguri.

Strugurii sunt menționați, şi ei, în Sfânta Scriptură. Fiind bogați în vitamine și antioxidanți, aceștia protejează ficatul și inima, au proprietăți diuretice și antiasmatice, contribuie la scăderea colesterolului, energizează organismul şi întăresc sistemul imunitar, ocrotesc ochii, îmbunătăţesc memoria și au efect anticancerigen.

Ilustrată maximă "Struguri" 

3. Ilustrate maxime cu măsline şi ulei de măsline.

Măslinele țin colesterolul sub control, întăresc sistemul imunitar, contribuie la menținerea sănătății pielii și părului, au proprietăți antiinflamatorii și calmează durerile reumatice. Cercetătorii au ajuns la concluzia că patru lingurițe de  ulei de măsline pe zi sunt suficiente pentru a scădea riscul de infarct în șase săptămâni. Conţinând vitamina „E”, uleiul de măsline previne apariţia cancerului de colon, a gastritei şi altor probleme la stomac.

Ilustrată maximă "Măsline verzi şi ulei de măsline" 

Să auzim de bine!

Alex M

Ilustrate maxime cu spini.

Primele ilustrate maxime ale acestui an au fost realizate folosind cele patru mărci poştale ale emisiunii filatelice “Florile spinilor”, pusă în circulaţie la data de 14 ianuarie. Imaginile acestora sunt următoarele:

- Dipsacus fullonum (Varga ciobanului), pe timbrul cu valoarea nominală de 4,70 lei;

- Centaurea solstitialis (Scaiul galben), pe marca poştală de 5,00 lei;

- Echinops ruthenicus (Măciuca ciobanului), pe timbrul de 6,00 lei;

- Ononis spinosa (Osul iepurelui), pe marca poştală cu valoarea nominală de 8,10 lei.

Machetarea s-a făcut în coli de 28 de timbre şi minicoli de 4 timbre cu manşetă ilustrată. Clic aici pentru a vedea imaginile.

Ilustratele maxime sunt obliterate cu ştampila prima zi, iar cărţile poştale au fost tipărite la FullColor, Bucureşti. Mulţumesc foarte mult domnilor Al. Antonache şi Emil Stanciu pentru sprijinul acordat în realizarea pieselor de mai jos.

1. Dipsacus fullonum (Varga ciobanului, Scaiul voinicesc) este o plantă erbacee, nativă în Eurasia şi nordul Africii, dar este cunoscută şi în cele două Americi, sudul Africii, Australia şi Noua Zeelandă. Are o tulpină înaltă plină de ţepi, cu frunze care se închid pe tulpină, câte două pe fiecare nod şi cu flori liliachii, dispuse în capitule. Există mărturii că această plantă era cunoscută ca având proprietăţi vindecătoare încă din timpul dacilor, care o numeau sciare. Unul dintre autorii antici care ne invaţă despre plantele de leac ale dacilor este Pedanius Dioscorides (n. cca 40 la Anazarbus, Cicilia, Asia Mică, d. cca 90), un medic, farmacolog și botanist grec care a trăit la Roma în timpul împăratului Nero. Întrucît era chirurg în armata împăratului, a avut numeroase ocazii de a călători de-a lungul și de-a latul Imperiului Roman și de a aduna informații despre substanțe ce pot fi folosite în medicină. Dioscoride afirma ca rădăcinile acestei plante, fierte în vin şi pisate până capătă grosimea unui amestec de ceară cu untdelemn, vindecă crăpăturile şi fistulele anale. Se credea că este şi un bun medicament împotriva excrescenţelor şi negilor. Se pare că, în prezent, planta nu este utilizată nici în medicina ştiintifică, nici în cea populară.

https://ro.wiktionary.org/wiki/varga-ciobanului#rom.C3.A2n.C4.83

http://www.formula-as.ro/2008/810/enigme-istorice-59/plantele-vindecatoare-ale-dacilor-9313

https://ro.wikipedia.org/wiki/Dioscoride_Pedanios 

Ilustrată maximă
"Dipsacus fullonum (Varga ciobanului"

2. Centaurea solstitialis (Scaiul galben) este o plantă anuală din familia Asteraceae, originară din bazinul mediteranean. În stadiul vegetativ ea formează o rozetă de frunze nespinoase, cu diametrul de 5 - 20 cm, iar pe măsură ce se apropie vara produce o tulpină înaltă de 10 - 100 cm. Se întâlneşte frecvent printre ruine, pe lângă ziduri, pe grămezi de gunoi, în pârloage şi pajişti. Se instalează, de regulă, pe soluri compacte, sărace în humus unde cunoaşte o creştere rapidă din cauza spinilor şi a faptului că este nefurajeră. De altfel, toate ramificaţiile tulpinii sunt pline de spini. Scaiul galben înflorește din iunie și până în octombrie, fiind ușor de recunoscut după florile galbene înconjurate, şi ele, de spini. Pentru uz medicinal se folosește toată planta, recomandate fiind, însă, frunzele și florile din care se prepară infuzie, decoct, suc și vin medicinal. Preparatele sunt tonice, revitalizante şi diuretice, curăţă organismul și, mai ales, tractul gastro-intestinal.

https://en.wikipedia.org/wiki/Centaurea_solstitialis

http://www.afaceriardelene.ro/altepagini/scaiul-ghimpos-efecte-terapeutice-scaiul-ghimpos-efecte-terapeutice

  

Ilustrată maximă "Centaurea solstitialis (Scaiul galben)"

3. Echinops ruthenicus (Măciuca ciobanului) este o specie de plante din ordinul Asterales, familia Asteraceae, răspândită în zonele calcaroase, nisipoase din Europa Centrală, de Sud și de Est şi în vestul Asiei. În România se întâlneşte mai frecvent în Munţii Locvei şi Dobrogea. Are o înălțime de 50-70 cm, cu frunză penatinervă. Capătul tulpinii este de formă sferică, cu un diametru de  4-8 cm şi culoare albastră. Florile se deschid începând cu partea inferioară a sferei. Înflorește între iunie și octombrie.

http://visitromania.info.ro/site/maciuca-ciobanului/

Ilustrată maximă "Echinops ruthenicus (Măciuca ciobanului)"

4.Ononis spinosa (Osul iepurelui) este un semiarbust înalt de 30 - 60 cm, cu tulpina lignificată în partea inferioară şi ierboasă în partea ei superioară. Are ramuri foarte spinoase. Frunzele inferioare au formă trifoliată, iar cele superioare sunt simple. Florile au culoare roză şi sunt dispuse câte una la subţioara frunzelor superioare. Se întâlneşte prin pășuni, fânețe aride și terenuri nisipoase, de-a lungul apelor curgătoare. Planta este răspândită în Europa, Caucaz şi Asia Mică. Se foloseşte ca diuretic, în afecţiuni renale, ca sudorific, depurativ, în artrite cronice, stări alergice, în combaterea eczemelor etc.

https://ro.wikipedia.org/wiki/Osul_iepurelui

Ilustrată maximă "Ononis spinosa (Osul iepurelui)"

Să auzim de bine!

Alex M

Ilustrate maxime cu plante medicinale, 1993

Emisiunea filatelică din luna august dedicată plantelor medicinale, la care m-am referit în două postări (clic aici şi aici), ar fi trebuit să continue o frumoasă tradiţie a filateliei româneşti, care a pus în circulaţie, periodic, mărci poştale cu acest subiect. Din păcate, Romfilatelia a găsit de cuviinţă ca acea emisiune să fie folosită pentru a face reclamă unui lanţ de farmacii, deturnând astfel mesajul pe care un timbru ar trebui să-l transmită. 
Vă propun acum patru ilustrate maxime realizate cu timbre ale emisiunii filatelice "Plante medicinale" (L.P. 1310; Mi 4866-4871), pusă în circulaţie la 30.03.1993 şi având tirajul de 160.000 de serii. Pentru obliterare s-au folosit ştampilele expoziţiei filatelice "Botanica '93", aplicate cam neglijent (cel puţin pe exemplarele pe care le am eu). Cărţile poştale ilustrate sunt machetate de Dan Ţăran. 

Seria de timbre "Plante medicinale", 1993;
Sursa http://magic-ro.com/poze_timbre/102925scan0004.jpg

1. Păducelul (Crataegus monogyna) este un arbust spinos, cu frunze lobate şi flori albe-crem, uneori roz, frumos mirositoare, grupate în buchete. În clasificarea botanică face parte din familia Rosaceae (ca şi măceşul) şi cuprinde circa 250 de specii răspândite în toată lumea, majoritatea cu proprietăţi medicinale, dintre care în România se găsesc cinci specii, cu denumiri populare de păducel, gherghin, gherghinar, mărăcine alb, mălăeţ şi mălaiul cucului. Medicina tradiţională de la noi foloseşte preparatele din păducel la peste 50 de afecţiuni maladive, în principal la cele cardiace şi nervoase. (http://ziarullumina.ro/paducelul-laptele-batranilor-leac-pentru-cardiaci-66439.html).

Ilustrată maximă "Păducel"

2. Cătina (Hippophae rhamnoides) este un arbust care poate creşte până la 5-6 metri înălţime. Ramurile prezintă numeroşi ţepi lungi,foarte ascuţiţi, iar frunzele sunt înguste, de culoare verde-argintiu. Florile, brun-gălbui, sunt mici şi apar în lunile martie - aprilie. Principala parte folosită în fitoterapie sunt fructele. Cătina are efect antioxidant, emolient, citoprotector, imunostimultor, vitaminizant, depurativ, antiinflamator şi cicatrizant. (Sursa)

Ilustrată maximă "Cătină albă"

Ilustrată maximă "Cătină albă" - verso

3. Afinul (Vaccinium myrtillus) este un arbust stufos, cu tulpina de culoare verde, lungă de circa 30–60 cm. Frunzele sunt mici, ovale şi crestate pe margine. Are florile verzui roșietice, albe sau rozé, cu petalele unite sub formă de clopoțel. Fructul, numit afină, reprezintă o bacă de culoare albastru-închis sau albastru-brumăriu, de formă rotundă, cu diametrul de 0,5 - 0,6 cm, zemoasă, cu gust plăcut dulce acrișor. Se recomandă în diabet, gută, enterocolită, parazitoze intestinale, infecții urinare, ca antiseptic minor și diuretic. Afinele sunt folosite la obținerea afinatei, o băutură alcoolică destul de apreciată, precum şi la prăjituri și alte dulciuri. (Sursa).

Ilustrată maximă "Afin"

4. Arnica (Arnica montana) este o plantă perenă, care creşte în regiunile montane, are flori asemănătoare margaretelor, galben-aprins, care înfloresc vara pe tulpini lungi şi păroase. Frunzele sunt ascuţite şi dispuse radial în jurul bazei. Numele provine, se pare, din cuvântul grecesc „arnikos" - pielea mielului.

Arnica are acţiune antiinflamatoare şi antiseptică fiind extrem de eficientă în tratamentul rănilor şi vânătăilor. De asemenea, este recomandată şi în contuzii, luxaţii,  imunitate scăzută, abcese, infecţii bacteriene şi fungice, precum şi pentru ameliorarea durerilor reumatice. 
(http://www.csid.ro/plante-medicinale-fitoterapice-si-gemoterapice/arnica-arnica-montana-11440028/)

Ilustrată maximă "Arnică"

Să auzim de bine!

Alex M

Ilustrate maxime cu plante medicinale. Continuare

În postarea anterioară am prezentat patru ilustrate maxime cu plantele medicinale ce sunt reprezentate pe timbrele seriei de mărci poştale "Trăieşte sănătos! Plantele medicinale, sănătatea casei tale!". Acum, iată alte trei ilustrate maxime care au ca imagine produsele obţinute din aceste plante, înfăţişate şi ele pe timbrele emisiunii respective: ceaiul de sunătoare, săpunul cu levănţică şi crema de gălbenele. 

1. Ilustrată maximă "Ceai de sunătoare". 
Marca poştală: 1,20 lei; 
Obliterare: ştampila prima zi; 
Cartea poştală ilustrată tipărită de Lucky Superstar.

2. Ilustrată maximă "Săpun cu levănţică". 
Marca poştală: 2,00 lei; 
Obliterare: ştampila prima zi; 
Cartea poştală ilustrată tipărită de Lucky Superstar.

3. Ilustrată maximă "Cremă cu gălbenele". 
Marca poştală: 2,40 lei; 
Obliterare: ştampila prima zi; 
Cartea poştală ilustrată tipărită de Lucky Superstar.

Să auzim de bine!

Alex M

Ilustrate maxime cu plante medicinale

În acest an emisiunea filatelică din ciclul "Trăieşte sănsătos" este dedicată plantelor medicinale şi a fost pusă în circulaţie la data de 8 august, având denumirea "Plantele medicinale, sănătatea casei tale!" Seria se compune din patru mărci poştale, care au ca imagini:
- Sunătoarea şi un pahar de ceai de sunătoare, pe valoarea nominală de 1,20 lei; 
- Lavanda şi un săpun cu lavandă, pe valoarea nominală de 2,00 lei; 
- Gălbenelele şi cremă de gălbenele, pe valoarea nominală de 2,40 lei; 
- Muşeţelul şi un bol de ceai (infuzie) de muşeţel, pe valoarea nominală de 14,50 lei. Veşnica şi inutila valoare fără de care Romfilatelia nu ar fi ea însăşi!! În răutate, bineînţeles.
Machetarea s-a făcut în coli de 32 de timbre, minicoli de 5 timbre + 4 viniete şi bloc de 4 timbre (o serie).
Trebuie menţionat şi faptul că prin aceste timbre se face reclamă unui lanţ de farmacii ce funcţionează în România şi care, oricum, îşi promovează imaginea foarte agresiv prin media. Se pare că situaţia prestatorului român de servicii filatelice nu este foarte bună, având în vedere tendinţa manifestată, mai ales în ultimul timp, de a alinia producţia de timbre la cererea instituţiilor dispuse să cheltuiască bani prin achizitionarea unei părţi din tiraj.

Blocul de 4 timbre al emisiunii

Gălbenele,minicoală de 5 timbre şi 4 viniete 

Ştampila Ptima zi

1. Sunătoarea (Hypericum perforatum) este o plantă erbacee, perenă, cu tulpină dreaptă, ramificată în partea superioară, ușor lemnoasă în partea de jos, prevăzută de-a lungul ei cu două muchii și înaltă până la 1m. Este răspândită pe păşuni, prin grădini sau la marginea drumurilor, întâlnindu-se din zona de câmpie până la cea subalpină, dar mai ales în zona deluroasă. În scop terapeutic se folosesc părţile aeriene ale plantei înflorite. Florile de sunătoare se culeg în zile uscate și însorite, din iunie și până în septembrie. Se usucă la umbră, în loc bine aerisit, întinse în strat subțire, pe hârtie sau pânză. După uscare, se păstrează în pungi de hârtie ori săculeți de panză, în locuri uscate și întunecate.

Sunătoarea reprezintă un remediu excelent în tratarea si vindecarea hepatitei cronice, hepatitei cronice evolutive, ulcerului gastric, colitei cronice. Ceaiul preparat din tulpinile florifere de sunătoare este foarte eficient pentru tratarea tusei, durerilor de stomac, răcelii, afecţiunilor ficatului şi rinichilor stimulând, totodată, şi circulaţia sângelui. Ca uz extern sunătoarea este apreciată datorită proprietăţii de a calma durerile şi de a cicatriza arsurile. Sunătoarea mai poate fi utilizată pentru tratarea durerilor de dinţi si inflamaţiilor gingiilor. Untul de sunătoare, preparat din flori de sunătoare şi untdelemn, se foloseşte în tratarea rănilor, bubelor, eczemelor şi arsurilor.

Surse: https://ro.wikipedia.org/wiki/Sun%C4%83toare

               http://www.sanatatecuplante.ro/plante-medicinale/plante-medicinale-s/193-sunatoarea-hypericum-perforatum.html

Ilustrată maximă "Sunătoare"..
Carte poştală realizată de dl. Ioan Daniliuc.

2. Lavanda sau levănţica (Lavandula angustifolia Mill., sin. Lavandula officinalis Chaix) este o planta aromatică și medicinală, cu tulpini ramificate în tufă, înaltă de 30–50 cm, frunze mici, înguste și flori albastre parfumate. Originară fiind din regiunile calcaroase și muntoase mediteraneene, la noi în țară crește cultivată și înflorește toată vara. În scopuri medicinale se recoltează numai florile, detașate de pe axul inflorescenței, sau toată inflorescența când corola nu este complet deschisă. După recoltare se usucă la umbră, în strat subțire, fără a fi presate. Levănţica are o mulţime de utilizări în aromaterapie, fiind întâlnită sub formă de tinctură, oţet, ulei aromatic şi săpun. În medicina naturistă ea este adjuvant în aritmia cardiacă, ameliorează oboseala, stresul, insomniile sau migrenele şi favorizează creşterea părului, fiind totodată folosită şi pentru întreţinerea corporală.

Surse: https://ro.wikipedia.org/wiki/Lavandula_angustifolia

              http://www.romfilatelia.ro/marci/colectia.php?ContentID=885&Year=2015

Ilustrată maximă "Levănţică". Carte poştală realizată de dl. Ioan Daniliuc.

Ilustrată maximă "Lavandă (levănţică)", verso

3. Gălbenelele (Calendula officinalis) sunt plante de cultură anuală, rar bianuală, înaltă de 40-80 cm, bogat ramificată, cu miros balsamic puternic. Gălbenelele pot fi cultivate pretutindeni în România, fără să apară probleme de climă sau de sol. Ele se pot utiliza sub forma de infuzie, decoct, ceaiuri, comprese, spălături, măşti si produse cosmetice. In funcţie de afecţiunea care se doreşte a fi tratată, gălbenelele pot fi utilizate pentru tratament local (creme, comprese, măşti, spălături) sau pentru tratamente sistemice (decoct, infuzie, ceai etc). Preparatele fitoterapeutice din gălbenele sunt utile în afecțiunile hepatice și cele biliare. Principiile active din gălbenele se pretează pentru tratarea locală a plăgilor de diverse origini, a înțepăturilor de insecte, a degeraturilor și arsurilor, a infecțiilor localizate ale pielii, a plăgilor care se vindecă greu - plăgile atone -, în terapia acneei precum și pentru ameliorarea tenurilor uscate. Extractul din gălbenele este folosit în tratamentul pe cale naturală al giardiozei, iar după unii autori este util ca adjuvant în tratamentul ulcerului gastric și a celui duodenal.

Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/G%C4%83lbenele

Ilustrată maximă "Gălbenele".
Realizare personală. Carte poştală tipărită la FullColor, Bucureşti

4. Muşeţelul (Matricaria chamomilla L., sin. Chamomilla recutita L.) este una dintre cele mai cunoscute plante medicinale. Este o plantã ierboasã, aromatã, rãspânditã în toate zonele de câmpie, pe pajişti, la margine de drum, în locuri însorite sau pe terenuri sãrate. De la muşeţel se recolteazã florile, în lunile mai şi iunie. Acestea pot fi folosite în stare proaspătă, dar compuşii activi îşi păstrează calităţile timp de un an, dacă sunt uscate într-un loc întunecos şi uscat. Muşeţelul se foloseşte în special la prepararea de infuzii şi extracte. Intră şi în componenţa unor preparate precum soluţii pentru ochi, sprayuri pentru gât, ape de gură şi tablete. Muşeţelul este utilizat de multă vreme pentru tratarea afecţiunilor digestive, iar studii recente au demonstrat calitatea uleiului esenţial de a calma inflamaţiile; în acelaşi timp, el are efect antidiuretic şi sedativ. Datorită acţiunii calmante, este adesea inclus în preparatele aplicate extern, pentru tratarea afecţiunilor pielii care produc mâncărimi puternice, cum este eczema.

Sursa: http://www.csid.ro/plante-medicinale-fitoterapice-si-gemoterapice/musetel-matricaria-chamomilla-11472247/

Ilustrată maximă "Muşeţel".
Realizare personală. Carte poştală tipărită la FullColor, Bucureşti

Să auzim de bine!

Alex M