Hristos se naște, măriți-L!

În acest an marcarea, filatelică, a Sfintei Sărbători a Nașterii Domnului Iisus Hristos s-a făcut prin emisiunea Crăciun 2019, pusă în circulație la 15 noiembrie. Au fost emise două mărci poștale (de 1,70 lei fiecare) și o coliță dantelată de 28,50 lei. Acestea au ca imagini trei miniaturi din manuscrisul Imnul Acatist al Maicii Domnului, aflat în colecția Bibliotecii Academiei Române: „Nașterea Domnului” și „Steaua Magilor” pe timbre, și „Fecioara cu Pruncul” pe colița dantelată.

Ștampila prima zi are un desen tematic destul de simplist, dar potrivit pentru a realiza câteva cărți poștale maxime.

Cărți poștale maxime (realizare personală)

1. Nașterea Domnului

Fila din Imnul Acatist al Maicii Domnului
conținând miniatura „Nașterea Domnului”

2. Steaua magilor

Fila din Imnul Acatist al Maicii Domnului
conținând miniatura „Steaua Magilor”

3. Fecioara cu Pruncul

La Sfânta Naștere a Domnului Iisus Hristos să purtați în suflete pace și liniște, bucurie nemărginită și dragoste necondiționată pentru semeni!

CRĂCIUN  BINECUVÂNTAT!

Alex M

Cărți poștale maxime cu Dunărea.

Ultima emisiune de mărci poștale a lunii iunie a fost introdusă în circulație vineri, 28 iunie a.c., fiind prilejuită de sărbătorirea Zilei Internaționale a Dunării (29.06). Seria se compune din patru timbre, având ca temă Dunărea în pictura românească.

            1. Pe timbrul cu valoarea de 2,80 lei este ilustrată pictura „Dunărea la Cazane” (1930-1935), ulei pe placaj, autor Marius Bunescu ( 1881-1971).

            2. Pictura „Peisaj la Dunăre” (1934-1939), ulei pe carton, autor Petre Iorgulescu Yor (1890-1939) se regăsește pe marca poștală cu valoarea de 5 lei.

            3. Al treilea timbru al seriei, cu valoarea nominală de 8,50 lei ilustrează pictura „Dunărea la Turtucaia” (1912-1916), ulei pe pânză, autor Gheorghe Petrașcu (1872 – 1949).

            4. Pe marca poștală cu valoarea nominală de 12 lei este redată pictura „Peisaj la Turtucaia. Dunăre” (1938), ulei pe pânză, autor Iosif Iser (1881-1958).

Tirajul total este de 48.800 timbre, din care 19.200 (39,34 %) pentru Poșta Română. Au mai fost tipărite și 225 de seturi de plicuri prima zi.

Ilustrate maxime realizate, folosind timbrele emisiunii, cărți poștale tipărite prin grija d-lui. Alexandru Antonache și ștampila prima zi.

1. Cu marca poștală având valoarea nomială de 2,80 lei.

Personalitatea lui Marius Bunescu (1881-1971), impresionează prin aportul pe care acesta l-a adus vieții artistice românești, atât în planul creației, ca pictor și grafician, cât și în plan administrativ, ca fondator și director al unor muzee și galerii bucureștene. Primele lecții de pictură și desen le-a primit, între 1904 și 1906, de la Dimitrie Hârlescu. În 1906 s-a înscris la cursurile Academiei Regale din München, asemenea altor mari pictori români: Ștefan Luchian, Gheorghe Petrașcu, Theodor Pallady, Iosif Iser, Octav Băncilă, Nicolae Tonitza, Samuel Mützner, Cecilia Cuțescu-Storck și alții. A debutat în 1911, la Salonul Oficial din București. Un an mai târziu, a început o lungă carieră administrativă, primind conducerea Muzeului Anastase Simu și, mai târziu, a Casei Memoriale Simu. În perioada interbelică a înregistrat cele mai însemnate realizări pe plan artistic (expoziții personale, primite cu entuziasm de către critica de artă și interes din partea mediului colecționarilor, a redactat Catalogul Muzeului Simu în 1937, a primit Premiul Național de pictură în 1938, iar în 1940 Meritul Cultural în grad de cavaler clasa I. În perioada războiului a fost director al Muzeului Simu și director delegat al Artelor. În anii de după 1947, Bunescu a continuat pe calea începută înainte, fără a-și transforma stilul pentru a se adapta noilor condiții ideologice impuse artei.

2. Cu timbrul de 5 lei.

Cel care avea să fie pictorul Petre Iorgulescu-Yor (1890-1939) a absolvit Facultatea de Drept din Iași în anul 1914, dar s-a despărțit, fără regrete, de o carieră politică, impusă de familie, dedicându-se, pe deplin,  artei. În 1919 a plecat la Paris unde a studiat la Academia Julian, apoi la Academia Modernă, la clasa profesorilor Othon Friesz și Maurice Denis. Ca artist, a debutat la Salonul Oficial francez (1920), unde a organizat și prima sa expoziție personală de desene, manifestare primită elogios de presa franceză a vremii. În anul 1927, Iorgulescu-Yor a pictat, împreună cu prietenul său, artistul Vasile Popescu, într-un sat de pe malul Siretului, iar în perioada 1928 - 1939 a expus la Salonul Oficial București. Yor a excelat ca peisagist, fiind atras îndeosebi de farmecul Balcicului, de atmosfera medievală a Sighișoarei, de satele transilvănene sau de așezările din sudul țării. A fost un important colorist al perioadei interbelice, folosind o paletă largă de culori, preferatele sale fiind nuanțele calde, liniștitoare. Ultimii ani de viață îi sunt marcați de o gravă suferință fizică și psihică care l-a dus spre sinucidere.

3. Cu marca poștală de 8,50 lei.

Gheorghe Petrașcu (1872-1949 s-a născut în orașul Tecuci, într-o familie cu tradiții culturale. Scoala primară și gimnaziul le-a urmat la Tecuci, iar liceul la Brăila. A urmat cursurile Facultății de Știintele Naturii din București si cursurile Școlii de Arte Frumoase, clasa Profesorului Mirea.

Frate cu diplomatul, scriitorul și criticul literar și de artă Nicolae Petrașcu, Gheorghe Petrașcu a arătat, de tână, înclinații artistice, făcând primele studii la Universitatea Națională de Arte din București. La recomandarea lui Nicolae Grigorescu a primit o bursă pentru a se perfecționa în străinătate. După un scurt timp petrecut la München, a plecat la Paris, unde s-a înscris la Academia Julian și a lucrat în atelierul lui Bouguereau (1899-1902). La prima sa expoziție personală, de la Ateneul Român (1900), a fost remarcat de scriitorii Barbu Delavrancea (atunci primar al Bucureștiului) și Alexandru Vlahuță, care au cumpărat, fiecare, câte o lucrare.

A pictat cu pasiune peisaje, atât în țară (Sinaia, Târgu Ocna, Câmpulung-Muscel), cât și în Franța (Vitré, Saint-Malo), Spania (Podul San Martin din Toledo) dar, mai ales, în Italia (Veneția, Chioggia, Napoli).

4. Cu marca poștală având valoarea nomială de 12 lei.

Iosif Iser (1881-1958) s-a la Bucureşti în familia negustorului Alexandru Rubinsohn, naturalizat ca Alexandru Iosif. A copilărit în satul Boteni, judeţul Argeş, locul în care tatăl său este administratorul unei mori, a urmat clasele primare la şcoala de Băieţi nr. 2 din Piteşti, unde l-a avut coleg pe Ion Minulescu, de care îl va lega toată viaţa o prietenie strânsă. După ce a terminat liceul la Bucureşti, a studiat pictura la München. S-a remarcat publicând schiţe satirice pentru „Adevărul” şi „Facla”. A lucrat şi în Franţa la Academia Rancon şi a colaborat cu publicaţii franceze cărora le furniza desene satirice. În 1936 a înfiinţat, împreună cu Camil Ressu, Gheorghe Petraşcu, Alexandru Steriade şi alţi pictori, gruparea „Arta”. A participat la numeroase expoziţii în ţară şi în străinătate. A organizat nenumărate expoziţii, personale şi de grup, atât în ţară, cât şi în străinătate, între anii 1906-1958, iar în 1955 a devenit membru al Academiei Române. A făcut nenumărate caricaturi în ziarele vremii, pentru "Adevărul" şi "Furnica". A expus de-a lungul timpului alături de artişti precum Pallady, Ressu, Tonitza, Petraşcu, Jalea, Medrea şi a legat prietenii cu Brâncuşi, Luchian, Picasso şi Derain. un colorit în care predomină tonurile pământoase. În perioada de maturitate, pictura lui Iser a cuprins scene de viață, pe teme dobrogene, cu portrete de localnici tătari. În urma unor călătorii în Spania și în Orient, Iosif Iser adoptă o coloristică mai luminoasă, cu tentă exotică, compozițiile capătă echilibru și monumentalitate. A continuat să trateze tema tătarilor, cu lucrarea Tătăroaică în albastru sau Familie de tătari. Mai târziu, a adăugat colecției și o serie de picturi care tratau arlechini. În 1955 a fost ales membru al Academiei Române.

*  *  *

Cu această emisiune Romfilatelia ne-a făcut o nouă surpriză. Bineînțeles că neplăcută. „Inovatorii”  acestei societăți au găsit de cuviință ca ștampila prima zi să aibă textul principal în ...limba engleză! Motivul nu poate fi decât unul singur. Disprețul față de limba română. Acum îmi explic de ce comunicatele, în engleză, venite de la Romfilatelia sunt mai corecte decât cele redactate în Limba Română. Oricum, cu asemenea născociri nu vom intra mai repede în filatelia europeană. Pentru că diferențele între noi și restul Europei sunt enorme, și nu țin, neapărat, de limba folosită pentru inscripționare materialelor filatelice (timbre, plicuri prima zi, ștampile prima zi).

Și mai este un aspect care trebuie luat, serios, în considerare. Oare această ștampilă este valabilă, poștal vorbind??!! Și filatelic, de asemenea.

Să auzim de bine!

Alex M

Ilustrate maxime cu mocănițe!

Odată cu trecerea timpului, trenulețele forestiere din țara noastră fascinează tot mai mult și sunt, deja, obiective căutate tot mai des de turiști. Plimbarea cu mocănița este o adevărată plăcere, iar trenurile trase cu locomotive cu aburi pe calea ferată cu ecartament îngust fac deliciul celor ce optează pentru ele în vacanțe.

Romfilatelia a adus în atenție aceste mijloace de transport prin emisiunea de mărci poștale intitulată Locomotive, mocănițe, pusă în circulație la 24.08.2018. Ștampila prima zi a funcționat la București, iar pentru a realiza ilustrate maxime competitive am apelat, pentru obliterare, la oficiile poștale din zonele în care circulă trenulețele respecive.

Iată ce am obținut.

1. Cu marca poștală de 1,60 lei: Mocănița Brad – Crișcior.

Prima linie a SC Căi Inguste Feroviare, inaugurată in anul 1907 cu scopul transportului de cărbune, a fost linia Brad-Criscior ce a servit acestui scop peste 90 de ani, până in 1998. Linia a fost transformată în scop turistic pentru transportul de pasageri începând cu anul 2001 și continuă, până în prezent, să circule în perioadele de sărbătoare de dinaintea Crăciunului, Paștelui si a Zilelor Bradului.

2. Cu marca poștală de 7,00 lei: Mocănița Moldovița (Huțulca).

Calea ferată cu ecartament îngust de la Moldovița a fost construită de un proprietar de gater din Munchen, Louis Ortieb, și dată în folosință în anul 1888 pentru transport de masă lemnoasă de la pădure la gater. În anul 1909 linia a fost preluată de fondul bisericesc care a schimbat ecartamentul liniei de la 800 de milimetri la ecartament standardizat de 760 de milimetri. Inițial, traseul mocăniței avea 23,9 de kilometri, de la Moldovița la Roșoșa, însă în decursul anilor s-au mai construit o mulțime de variante și tot sistemul a ajuns, în anul 1987, cu înființarea porțiunii Râșcovei – Râșca Dreaptă - Arsuri, la o lungime de 73 de kilometri. Linia de la Moldovița a fost folosită până în anul 2001 pentru transport de masă lemnoasă. Începând cu iulie 2005, linia este administrată de Asociația pentru păstrarea liniilor înguste din România. În prezent, linia are 10,5 kilometri.

3. Cu marca poștală de 8,50 lei: Mocănița Sovata.

Mocăniţa „Sovata", sau locomotiva cu aburi pentru linie îngustă seria 764052, face parte din lotul de 10 locomotive construite în anul 1949, la fabrica Chrzanowo din Polonia, din care două au ajuns în România, fiind conservate până în anul 2011 în depoul Sibiu. Locomotivei propriu-zise i s-a adăugat tenderul (componenta unde se depozitează apa şi cărbunele), care a fost produs la Uzinele Reşiţa în anul 1916. Capacitatea rezervorului de apă este de 3 mc, iar cea a combustibilului de 3 tone. Mocăniţa funcţionează cu cărbune sau lemn de esenţă tare.

Garnitura de tren are 3 vagoane, două închise şi unul tip gondolă. Toate vagoanele au o lungime cuprinsă între 11 şi 12 metri. Vagonul gondolă a fost construit 1953, iar celelalte două în anii 1985 şi 1991. Cele trei vagoane au fost renovate în anul 2003 şi au o capacitate totală de 90 de locuri. Viteza maximă a mocăniţei este de 35km/h, iar autonomia este de 30 km.

4. Cu timbrul de 12,00 lei: Mocănița Valea Vaserului.

Una dintre ultimele mocănițe construite în țară, inaugurată la 1 octombrie 1933, mocănița de pe Valea Vaserului are un traseu lung (aproximativ 56 km) și străbate numeroase creste muntoase, punctul maxim de altitudine fiind la 1.100 metri. Mocănița este singura care mai transportă, zilnic, lemne.

Cu prilejul împlinirii a 85 de ani de la inaugurarea liniei de cale ferată îngustă de pe Vaser Poșta Română a anunțat o ștampilă ocazională ce ar fi trebuit să fie folosită de OP Vișeu de Sus, la data de 01.10. 2018. Ștampila a fost solicitată de Federația Filatelică Română dar nu a mai ajuns la Oficiul poștal! Trebuie să remarc că, din păcate, asemenea situații sunt generalizate în filatelia noastră.

5.Cu timbrul coliței dandelate, având valoarea nominală de 19 lei: Mocănița Covasna-Comandău.

Mocănița a fost folosită, inițial, pentru transportul de lemne din pădurile din regiune și înconjoară localitățile Comandău și Covasna, pe o porțiune de cale ferată între Planul Înclinat și gara Covasna de unde mocănița își ia numele. Astăzi, scopul ei unic sunt plimbările de agrement pentru turiștii din zonă. Mocănița a fost reinaugurată în anul 2009 și urmează un traseu lung de 3,6 km, ce pornește din dreptul hotelului Clermont și ajunge la Planul Înclinat, putând transporta până la 72 de persoane.

Să auzim de bine!

Muzeul Național Brukenthal pe cărți poștale maxime

Muzeul Național Brukenthal aniversează în fiecare an, pe 25 februarie, data la care a fost deschis oficial. Inaugurarea muzeului a avut loc în 25 februarie 1817 și funcționează în palatul cu același nume, construit de baronul Samuel von Bruckental între anii 1778 –1788. Edificiul a fost ridicat pentru a servi drept reşedinţă oficială a baronului şi sediu al colecţiilor sale. Muzeul porpriu-zis este considerat cel mai vechi din România și una dintre primele instituții de acest gen din Europa. Adăpostește importante colecţii aflate într-un vast complex muzeal naţional alcătuit din Palatul Brukenthal, Muzeul de Istorie Naturală, Muzeul de Istorie, Muzeul de Istoria Farmaciei şi Muzeul de Arme şi Trofee de Vânătoare.

La 17.02.2017 Romfilatelia a dedicat o emisiune de mărci poștale, cu prilejul împlinirii a 200 de ani de la deschiderea muzeului. Au fost puse în circulație patru timbre, astfel:

            - Portretul baronului Samuel Von Brukenthal este ilustrat pe marca poștală cu valoarea nominală de 2,20 lei; de asemenea, se găsește – ca subiect secundar – și pe celelalte trei timbre ale seriei;

            - Timbrul cu valoarea nominală de 2,50 lei ilustrează faţada Palatului Brukenthal;

            -  Blazonul familiei Brukenthal este reprezentat pe timbrul cu valoarea nominală de 8,00 lei;

            - Ceasul de buzunar al baronului Samuel Von Brukenthal, reprezentat pe timbrul cu valoarea nominală de 15,00 lei, se află – ca subiect secundar – și pe marca poștală de 2,20 lei.

Au fost tipărite și 210 seturi a câte 2 plicuri prima zi, ia ca forme de machetare s-au folosit coala de 32 de timbre și minicoala de 5 timbre +1 vinietă.

Mai multe pe http://www.romfilatelia.ro/ro/muzeul-national-brukenthal-200-de-ani-de-la-infiintare/

Pentru a obține ilustrate maxime cu aceste mărci poștale am folosit ștampila aniversară realizată de AF Sibiu, care a fost la dispoziția publicului la OP Sibiu 1, în ziua de 25.02.2017.

Ilustrate maxime realizate

1. Cu timbrul de 2,20 lei

Portretul baronului Samuel Von Brukenthal

Ceasul de buzunar al baronului Samuel Von Brukenthal

2. Cu timbrul de 2,50 lei

Faţada Palatului Brukenthal

3. Cu timbrul de 8 lei

Blazonul familiei Brukenthal 

4. Cu timbrul de 15 lei.

 Ceasul de buzunar
al baronului Samuel Von Brukenthal

Portretul baronului Samuel Von Brukenthal

Să auzim de bine!
Alex M

Parcul Național Domogled - Valea Cernei, ilustrate maxime.

Romfilatelia a introdus în circulație, la 17 august 2018, emisiunea de mărci poștale Parcuri Naturale din România dedicată Parcului Natural Domogled – Valea Cernei, cel mai mare parc naţional. Pe timbrele emisiunii sunt reproduse exemplare din flora și fauna parcului, asfel:

            - Edraianthus graminifolius ssp. kitaibelii, o plantă cu florile de culoare albastru-violet, ilustrată pe timbrul cu valoarea nominală de 1,60 lei;

            - Pe timbrul cu valoarea nominală de 2 lei este reprodusă Primula auricula ssp. serratifolia, cunoscută popular ca Urechea ursului;

            - Testudo hermanni, sau Țestoasa bănățeană, ilustrează timbrul cu valoarea nominală de 5 lei;

            - Rădașca, denumită științific Lucanus cervus, este reprodusă pe timbrul cu valoarea nominală de 19 lei;

            - Pe timbrul coliței dantelate a emisiunii, cu valoarea nominală de 28,50 lei, este redat Zamenis longissimus, denumit și Șarpele lui Esculap care, înfășurat pe un toiag, este simbolul medicinei.

Emisiunea este completată de un set de două plicuri prima zi și un set de patru cărți poștale maxime, iar ca forme de machetare au fost folosite coala de 32 timbre, minicoala de 5 timbre + 1 vinietă, coliţă dantelată și bloc de 4 timbre (în albumul filatelic).

Ștampila prima zi reprezintă logoul Parcului

Parcul Național Domogled - Valea Cernei s-a înființat în anul 1990, a fost declarat arie protejată prin Legea nr.5 din 6 martie 2000 și are administraţie proprie începând cu anul 2003. Parcul este situat în sud-vestul României şi se întinde pe suprafaţa a 3 judeţe: Caraş-Severin, Mehedinţi şi Gorj. Din punct de vedere geografic, se întinde peste bazinul râului Cerna, de la obârşie până la confluenţa cu râul Belareca, peste masivul Munţilor Godeanu şi al Munţilor Cernei pe versantul drept şi, respectiv, Munţilor Vâlcanului şi Munţilor Mehedinţi pe versantul stâng. Parcul național reprezintă o zonă montană, în arealul căreia sunt incluse 10 rezervații naturale. În Parc viețuiesc 14 specii de mamifere, o reptilă și un amfibian, șase specii de pești, 22 de specii de nevertebrate, precum și aproximativ 20 de specii de păsări. De asemenea cresc în jur de 25 de specii de plante sub protecție strictă.

Administraţia Parcului Naţional Domogled-Valea Cernei funcționează, din anul 2003, în localitatea Băile Herculane. Tot aici se găsește și Centrul de Vizitare al Parcului National Domogled - Valea Cernei, inaugurat la 19 noiembrie 2015. Ca urmare, pentru realizarea ilustratelor maxime cu timbrele acestei emisiuni, am ales să aplic ștampila poștală de zi de la OP Băile Herculane, din data de 19 noiembrie 2018. Astfel am obținut o foarte bună concordanță de loc și dată. Mulțumesc pe această cale doamnei Maria Petcu, direcor al OJP Caraș Severin, pentru sprijinul acordat!

După părerea mea, piesele la care s-a folosit ștampila prima zi sunt suveniruri (cartoane) filatelice, NU cărți poștale maxime, pentru că nu există concordanță de loc (ștampila funcționând la București). Dar, în acest domeniu, plăcerea de a realiza personal ilustrate maxime în aceste condiții primează regulilor. Astfel stau lucrurile cu făcăturile pe care Romfilatelia le vinde la prețuri de speculă (63 de lei în acest caz, unde s-a folosit doar seria de 27,60 lei). Vezi http://romfilatelia.ro/magazin/produs/colectii-anuale/parcuri-naturale-din-romania/

 În plus, la realizarea „ilustratelor maxime” respective veți observa, dînd clic pe adresa de internet de mai sus, că imaginile a cel puțin 3 cărți poștale reproduc imaginile timbrelor, lucru interzis de regulamentul  în domeniu.

Ilustrate maxime.

         1. Edraianthus graminifolius ssp. kitaibelii este o specie xero-mezofilă, care crește ca plantă erbacee perenă. Plantele sunt joase, iar tulpinile lor pot avea de la 1 cm până la maximum 20 cm. Frunzele sunt dispuse alternativ pe tulpină, iar cele inferioare sunt în principal pețiolate. Florile, de culoare albastru-violet, sunt grupate în mod individual, au formă de clopot și sunt hermafrodite. Datorită arealului restrâns în care poate fi întâlnită, această specie este protejată.

2. Primula auricula ssp. serratifolia, denumită și Ciuboțica cucului bănățean sau Urechea ursului, este printre speciile cu cea mai mare valoare fitogeografică din familia Primulaceae, reprezentând un taxon endemic amenințat. De obicei, înflorește din aprilie până la sfârșitul lunii mai. Este o specie perenă ce crește până  la 20 cm înălțime. Florile galbene cresc în clustere pe tulpini lungi de 5-20 cm. Epitetul specific auricula înseamnă „în formă de ureche” și se referă la forma frunzelor.

3. Testudo hermanni, sau Țestoasa bănățeană (Testudo hermanni) face parte din familia Testudinae și este caracterizată prin carapacea de 12-24 cm, care este bombată,  galben-maronie cu pete închise la culoare. O broască țestoasă de uscat poate atinge ușor la maturitate 25-30 cm, în diametru și 2-3 kg, în greutate. 

4. Lucanus cervus, cunoscută sub numele de rădașcă, este un gândac din familia Lucanidae. Rădașca se numără printre cei mai mari și remarcabili gândaci din Europa. Caracteristice sunt mandibulele mari și roșcate ale masculului, care seamănă cu coarnele de cerb și pot fi mișcate ca un clește. La exemplare mari, lungimea coarnelor poate atinge aproape jumătate din lungimea totală a gândacului, care este 25-75 mm.

5. Zamenis longissimus, sau Șarpele lui Esculap, este un șarpe neveninos din familia Colubridae. Lungimea acestui exemplar poate ajunge până la 2 m. Are un aspect zvelt, capul mic și îngust, coada lungă și subțire. Spatele este brun cu mulți solzi, dungați în lung cu alb. Când este prins se repede furios și mușcă fiind numit, în anumite zone, și „șarpe rău”.

Să auzim de bine!

Alex M

Pentru români lupul dacic nu este, doar, mitologie! Ilustrate maxime privind asigurarea de către România a Președinției Consiliului Uniunii Europene

România va exercita, începând cu 1 ianuarie 2019, Președinția Consiliului Uniunii Europene  pentru o perioadă de 6 luni, ce va fi marcată de responsabilități pentru definirea viitorului Uniunii, odată cu finalizarea procesului Brexit, precum şi de o încărcătură simbolică exprimată prin motto-ul  ales: „Coeziunea, o valoare comună europeană“.

Consiliul Uniunii Europene este un factor decizional esențial pentru funcționarea Uniunii. Acesta negociază și adoptă acte legislative, în majoritatea cazurilor împreună cu Parlamentul European, prin intermediul procedurii legislative ordinare, cunoscute și sub numele de codecizie. Consiliul este responsabil de coordonarea politicilor statelor membre în domenii specifice, cum ar fi:

            - politicile economice și bugetare;

            - educație, cultură, tineret și sport;

            - politica de ocupare a forței de muncă.

De asemenea, Consiliul încheie acorduri internaționale între UE și alte țări sau organizații internaționale și adoptă bugetul U.E.

Nu există membri permanenți ai Consiliului UE. Acesta se reunește în 10 configurații diferite, fiecare corespunzând unuia dintre domeniile politice supuse dezbaterii. În funcție de configurație, fiecare țară își trimite ministrul care se ocupă de domeniul abordat. Reuniunile sunt prezidate de ministrul de resort din țara care deține președinția UE în momentul respectiv. Face excepție Consiliul „Afaceri externe”, care este prezidat întotdeauna de aceeași persoană - Înaltul Reprezentant pentru afaceri externe și politica de securitate.

Romfilatelia a pus în circulație, la 4 ianuarie a.c., emisiunea de mărci poștale dedicată acestui eveniment, sub denumirea „Președinția României la Consiliului Uniunii Europene”, compusă dintr-un timbru (5 lei), al cărui tiraj este de 18.680 bucăți, din care 6.300 (33,9%) au fost repartizate Poștei Române. După părerea mea, CNPR primește extrem de puține timbre ținând seama, mai ales, de anvergura evenimentului aniversat. Ca forme de machetare, s-a optat pentru coala de 30 de timbre și minicoala de 10 mărci poștale + 5 viniete.

Timbrul reprezintă logo-ul Președinției României la Consiliul Uniunii Europene, al cărui desen simbolizează drapelul de luptă al dacilor (lupul dacic). Acest lucru nu este amintit în nici una din descrierile logo-ului pe care le-am accesat pe internet, în toate menționându-se doar că „lupul este un animal prezent în mitologiile majorității culturilor europene”. 

Pentru români lupul dacic nu este, doar, mitologie!

Ștampila prima zi este figurativă dar, din păcate, imaginea ei nu ne-a permis să facem ilustrate maxime cu triplă concordanță!

Cărți poștale maxime realizate.

Să auzim de bine!

Alex M

Ilustrate maxime din Brăila

Brăila este o veche așezare pe malul stâng al Dunării, apărând cu numele "Drinago" într-o veche descriere geografică și de călătorii spaniolă, "Libro del conoscimiento" (1350), dar și pe câteva hărți catalane. Mai târziu, este menționată ca Brayla, într-un document din 20 ianuarie 1368 emis de Vladislav, Voievodul Țării Românești și Ban de Severin (Vlaicu Vodă), într-un privilegiu de transport și comerț acordat neguțătorilor brașoveni. Acest act constituie prima atestare documentară a orașului, Brăila fiind al treilea oraș ca vechime al țării, după Câmpulung în anul 1300, (alte surse menționează anul 1292 și chiar 1215) și Curtea de Argeș în 1336. Orașul a fost ocupat de turci în perioada 1538-1540 și ajunge raia, de la 1554 până la sfârșitul războiului ruso-turc din 1828 - 1829, perioadă în care este numit Ibrail. În secolul al XV-lea numele Brăilei este amintit sub forma Breil, într-o mențiune a Cancelariei Voievodului "Ttibor din Transilvania". Perioada de maximă înflorire o are la începutul secolului al XX-lea, când a devenit un important port din România, fiind accesibil și navelor maritime de dimensiuni mici și medii.

Cu prilejul aniversării celor 650 de ani ai Brăilei, Romfilatelia a pus în circulație o emisiune de mărci poștale compusă din cinci timbre, care au următoarele imagini:

            - Ceasul baroc din centrul istoric (2,20 lei);

            - Catedrala „Nașterea Domnului” (3,50 lei);

            - Fântâna cinetică (4 lei);

            - Teatrul „Maria Filotti” (4,50 lei);

            - Casa memorială „Panait Istrati” (15 lei).

De asemenea, pe fiecare marcă poștală se găsește și stema actuală a Municipiului Brăila.

Au mai fost editate două plicuri prima zi și un album filatelic. 

Detalii despre această emisiune găsiți aici.

1. Una dintre cele mai reprezentative construcții ale Brăilei este Ceasul Public din Piața Traian, ridicat in anul 1909 de către firma cehă Carol Sakar. Construcția are peste 11 m înălțime, fiind executată în stil baroc. Realizarea lui s-a bazat pe donația testamentară a  lui Petru Naum care, în 1898, a lăsat municipalităţii, prin testament, 8.000 de lei aur pentru ridicarea „unui turn din metal, cu un ceasornic mare în vârf, în Piaţa Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril”. Mecanismul propriu-zis a fost făcut la Munchen, de firma Johann Neher. Este vorba despre un mecanism cu greutăţi proiectat să se armeze odată la trei zile. Din cauza structurii de rezistenţă a turnului de susţinere, sistemul de greutăţi nu poate face cursa completă, astfel că orologiul, cu patru cadrane, trebuie întors mai des, odată la 24 de ore.

De la început, orologiul-turn a fost considerat o piesă de mobilier urban foarte rară, deoarece în epocă ceasurile publice se montau fie în turnurile bisericilor, fie pe alte construcţii administrative, fiind arareori construite ca obiective de sine stătătoare. 

Ilustrată maximă „Ceasul baroc din Piața Traian”

2. Catedrala „Nașterea Domnului”.

In anul 1964, în Postul Mare, în Brăila s-a demolat măreața biserică „Sfânta Sofia” construită după modelul Catedralei din Timișoara. Spațiul unde a fost amplasată această biserică a fost oferit, de către conducerea provizorie a județului si municipiului din 1990, pentru construirea unei noi biserici. Piatra de temelie a noului lăcaș de cult a fost așezată la 16 aprilie 1990, în a doua zi a Praznicului Învierii Domnului. Catedrala este construită în stil neobizantin, în cruce cu braţe inegale, cu două coruri. Edificiul este acoperit cu tablă de cupru lăcuit, are lungimea de 42 de metri și înălţimea de 46 de metri la turla mare, fiind înzestrat cu cinci clopote acţionate electric. Fiind ridicată imediat după evenimentele din decembrie '89, i se mai spune şi „Catedrala Libertăţii".

Ilustrată maximă „Catedrala Nașterea Domnului”

3. Fântâna cinetică se află situată în centrul municipiului Brăila și reprezintă unul dintre cele mai însemnate obiective turistice ale localității. A fost realizată de sculptorul Constantin Lucaci, cunoscut pentru îndemânarea sa de a realiza sculpturi în oţel inoxidabil.

Monumentul înfăţișează două palme care se mișcă și se unesc apoi într-un căuș. Fântâna mobilă din oţel inoxidabil, perfect polizat, a fost turnată la Uzina Progresul Brăila, fiind inaugurată în anul 1989.

Ilustrată maximă „Fântâna cinetică”

4. Teatrul „Maria Filotti”, cunoscut și sub numele vechi de Teatrul Rally.
Datând din jurul anilor 1840, clădirea teatrului a avut, inițial, destinația de han. După ce a ars în incendiul din 1859, reconstruită, va cunoaște numeroase transformări. Finalizarea construcției și inaugurarea Teatrului Rally a avut loc în 1864. Pe tot parcursul secolului al XIX-lea, personalități de prestigiu ale artei europene, printre care și George Enescu, au oferit reprezentații memorabile publicului brăilean la Teatrul Rally. A fost de asemenea o perioadă bogată în reprezentații teatrale, susținute de trupele de teatru ale lui Costache și Iorgu Caragiale, Alexandru Davilla, Aristizza Romanescu, Matei Millo, Constantin Tănase ș.a. După spectacolul dat în onoarea Domnitorului Carol, din 1878 va purta și denumirea de Teatrul Regal. Hariclea Darclée debutează aici în 1881. În anul 1900 teatrul trece în proprietatea lui Dumitru Ionescu (afacerist de succes, consilier, președinte al consiliului județean, deputat, senator, primar al Brăilei în perioada 1906-1910 - unul dintre cei mai mari filantropi ai orașului). Acesta cedează prin testament clădirea către primărie și după moartea sa, în 1919, aceasta devine Teatrul Comunal. Din 1954 teatrul ia denumirea de Teatrul de Stat Brăila, iar în 1969 teatrul primește numele actriței Maria Filotti, care a debutat pe scena sa în 1905 în rolul Giocondei. Declarată monument istoric, clădirea este inclusă în patrimoniul UNESCO.

Ilustrată maximă „Teatrul <Maria Filotti>”

5. Casa memorială „Panait Istrati” face parte din patrimoniul Muzeului Brăilei „Carol I”.

A fost înființată în 1984, cu prilejul centenarului scriitorului, născut în Brăila la 10.08.1884 (d. 16.04.1935). Se află într-o clădire aflată în Grădina Publică, construită la sfârșitul secolului al XIX-lea cu destinație administrativă (Casa Grădinarului) unde, în a doua jumătate a secolului XIX-lea, trăia grădinarul care se ocupa de spaţiile verzi din  Brăila. Cu toate că Panait Istrati nu a locuit aici, clădirii i-a fost atribuită această destinaţie deoarece autorul Chirei Chiralina prefera spaţiul din vecinătatea casei pentru contemplarea Dunării şi a împrejurimilor. În plus, nici una din clădirile în care a locuit scriitorul, nu s-a păstrat. Aici sunt valorificate expoziţional manuscrise, obiecte personale, piese de mobilier, cărţi cu autograf, ediţii rare, ediţii princeps, fotografii-document, obiecte ce au fost cumpărate, în cea mai mare parte, de la ultima soţie a scriitorului, Margareta Istrati. 

Ilustrată maximă „Casa memorială <Panait Istrati>” 

6. Stema Municipiului Brăila a fost aprobată prin Hotărârea Guvernului României nr. 1.544 din 18 decembrie 2002.

Descrierea stemei

Stema municipiului Brăila, potrivit anexei nr. 1 la hotărâre, se compune dintr-un scut cu baza curbată.

Pe fond albastru, o cetate crenelată, de argint, având poarta închisă, cu două turnuri laterale rotunde deasupra construcţiei.

Între cele două turnuri se află o acvilă cruciată de aur privind spre dreapta, cu aripile întinse, ciocul roşu şi ţinând în gheare, de asemenea roşii, o semilună de argint, cu colţurile în sus.

În câmpul inferior, un brâu undat, de argint.

Scutul este timbrat de o coroană murală de argint, formată din şapte turnuri crenelate.

Semnificaţia elementelor însumate

Construcţia simbolizează vechea cetate a Brăilei.

Brâul reprezintă fluviul Dunărea.

Acvila cruciată care ţine în gheare semiluna simbolizează victoriile românilor în confruntările cu Poarta otomană.

Turnurile crenelate, în număr de şapte, conferă localităţii rangul de municipiu reşedinţă de judeţ.

Ilustrată maximă
„Stema municipiului Brăila”

Să auzim de bine!
Alex M

Circul pe ilustrate maxime

Ultima emisiune de mărci poștale, pusă în circulație la data de 6 noiembrie, este intitulată „Circul București”, fiind compusă din patru timbre, două plicuri prima zi și un set de patru ilustrate maxime. Clic aici pentru detalii.

Pe teritoriul țării noastre istoria circului începe din perioada ocupației romane. Mai târziu, în Evul Mediu, arta circului a fost cultivată de trupe de actori, acrobați, magicieni sau dresori de animale care se plimbau din localitate în localitate căutând comunități prietenoase unde să-și poată etala spectacolele.

Din secolul al XIX-lea, ansamblul mijloacelor de expresie şi procedeele din sfera circului tind, încetul cu încetul, spre alcătuirea unui stil particular, spre organizarea spectacolelor într-o ambianţă specifică şi un cadru determinat de exprimare. Unul dintre pionierii circului românesc modern a fost Theodor Sidoli, un italian stabilit pe plaiurile noastre în anul 1864, care își creează o adevărată faimă, mai ales prin numerele de călărie.Prima tentativă de a pune bazele unui local viabil, destinat spectacolelor de circ şi echitaţie, a fost concretizată de fundaţiile actualului Ateneu Român. Rămas însă fără sprijin financiar, proiectul a fost abandonat, iar reluarea lucrărilor a schimbat radical destinaţia construcţiei finalizată în anul 1888. Cu toate acestea, clădirea Circului a fost construită, în același an, pe Strada Poliţiei (pe lângă Cheiul Dâmboviţei), iar premiera a avut loc duminică, 25 decembrie 1888, la orele 8 seara. Circul Sidoli a fost primul Circ Românesc care a avut reprezentații internaționale (1908).

Un moment important în evoluţia circului în țara noastră îl constituie înfiinţarea Circului de Stat, în anul 1954, situat pe Bd. Nicolae Bălcescu. În scurt timp localul a devenit necorespunzător exigenţelor publicului, impunându-se construirea unui nou edificiu. Actualul sediu a fost construit în anii 1960-1961 și a fost declarat monument istoric în anul 2010.

După 1989 Circul de Stat devine Circul Globus, iar câțiva ani mai târziu Circ & Variete Globus. Astăzi, circul a intrat într-o nouă eră. Odată cu trecerea în noul mileniu, « Circul de Stat » al anilor ’60 își continuă tradiția, devenind Circul Metropolitan București.

Informațiile provin din următoarele surse: [1], [2], [3] și [4]

Folosind cele patru timbre ale emisiunii și ștampila prima zi, am realizat următoarele ilustrate maxime:

1. Afișul unui spectacol de circ susţinut la Circul Bucureşti de trupa „Star Circus ’95” și intitulat „Un regal al dresurilor-Sub soarele Gruziei”.

2. Acrobaţie pe doi cai. Cartea poștală reproduce o litografie din anul 1874.

3. Număr de contorsionism

4. Clovnul

În încheiere, am de făcut două observații.
- Timbrele nu reușesc să scoată în evidență frumusețea spectacolului de circ, sunt foarte mari și au imagini neatractive.
- Pe aceeaș linie se înscriu și cele patru ilustrate maxime oficiale, pe care le prezint mai jos (sursa Romfilatelia).

Să auzim de bine!

Alex M