Columna lui Traian oglindită pe întreguri poştale (III)

- Pentru a revedea primele două părţi, inclusiv concepţia în care este realizat exponatul (planşa 1), daţi clic aici şi aici.
- Prin intermediul basoreliefurilor reprezenate pe Columna lui Traian, în postarea anterioară am urmărit scenele din Episodul 3 al Actului 1 din Primul Război Daco-Roman. În drumul lor spre Sarmizegetusa, trupele romane şi-au croit drum prin pădure şi au executat lucrări de fortificaţii. A apărut şi primul prizonier dac, semn că forţele dacilor sunt tot mai aproape. Apoi au trecut munţii şi s-au regrupat în aproprierea zonei de luptă.
- La sugestia unui vizitator al blogului, a cărui părere o preţuiesc, de acum înainte voi posta şi imaginea mărită a basoreliefurilor de pe cărţile poştale, alături de planşele exponatului.

- În acest articol este prezentat Episodul4. Acesta se intitulează Traian învinge pe daci într-o  bătălie şi cucereşte o cetate. În Scena întâi a episodului, pentru care nu sunt imagini, romanii traversează o pădure şi se pregătesc de bătălie, iar în Scena a doua Traian învinge o armată a dacilor.

Pe planşa nr. 15 este reprezentată ultima secvenţă din Scena a doua, în care se vede Decebal, după ce a pierdut lupta. Basorelieful din imagine continuă cu prima secvenţă din Scena a treia a episodului. Romanii dau foc unei cetăţi, pe care dacii o părăsesc, iar Traian intră în cetate. Acţiunea este localizatâ în zona bătăliei de la Tapae.  

Planşa nr. 15. Episodul 4, ultima secvenţă din Scena a doua şi Scena a treia, secvenţa întâi

Planşa nr.15 - detaliu;
1. Decebal, 2. Traian; 3. Cetate dacică; 4. Dacii părăsesc cetatea.

Cărţile poştale de pe planşa nr. 16 reprezintă secvenţa a doua  din Scena a treia. Ostaşii romani trec prin vad un râu de munte, în prejma unei cetăţi dacice, iar Traian se adresează soldaţilor legionari. 

Planşa nr. 16. Episodul 4, Scena a treia, secvenţa a doua

Planşa 16 - detaliu
1. Râu; 2, Cetate dacică; 3. Traian vorbind trupelor

Planşa nr. 17 cuprinde ultima parte a secvenţei a doua, cu soldaţii romani ascultându-l pe împărat şi secvenţa a treia, în care Traian primeşte o delegaţie de comati, pe care îi respinge.

Planşa nr. 17. Episodul 4, Scena a treia, secvnţele 2 şi 3

Planşa nr. 17 - detaliu
1.Traian; 2. Soli daci; 3. Castru

Planşa nr. 18 are cărţi poştale cu aceleaşi imagini ca în planşa precedentă, dar cu alt cod şi cu altă marcă fixă.

Planşa nr. 18; Episodul 4, Scena a treia, secvnţele 2 şi 3

Cele două cărţi poştale de pe Planşa nr. 19 au în imagine ultima secvenţă a Scenei a treia, în care vedem solii daci, precum şi începutul Scenei a patra, cu trupele romane exploatând victoria obţinută pe câmpul de luptă.

Planşa nr. 19; Episodul 4, Scena 3, secvenţa 4 şi Scena 4, secvenţa 1

Planşa nr. 19 - detaliu.
1. Soli daci; 2. Soldaţii romani distrug aşezările dacilor şi curăţă zona.

Planşa nr. 20 are cărţi poştale cu imagini asemănătoare celor de pe planşa anterioară.




Să auzim de bine!
Alex M

Ilustrate maxime în Zodia Balanţei (II)

Pentru prima parte daţi clic aici.

4. Dwight David Eisenhower  a fost al 34-lea președinte al Statelor Unite, din 1953 până în 1961. El s-a născut la 14 octombrie 1890 la Denison, Texas unde părinţii lui se mutaseră cu puţin timp înainte, din Abilene, Kansas. După un an şi jumătate ei au revenit în Abeline pentru că tatăl lui Dwight a găsit o slujbă mai bună. În timpul celui de al doilea război mondial a fost general (cu cinci stele) în armata Statelor Unite și a îndeplinit funcţia de  Comandant Suprem al Forțelor Aliate din Europa. Din acestă poziţie a planificat și coordonat acţiunile de debarcare şi operaţiile militare din Nordul Africii (1943), Sicilia (1943) și Vestul Europei (1944 - 1945). A murit la 28 martie 1969, într-un spital militar din Washington. 

Ilustrată maximă Dwight David Eisenhower.

MP: Centenarul naşterii preşedintelui Dwight D. Eisenhower,

13.10.1990, 25 c., Scott 2513. Sursa: internet

Ilustrată maximă Dwight David Eisenhower-verso

5. Ştefan Odobleja, creatorul psihociberneticii si părintele ciberneticii generalizate s-a născut la 13 octombrie 1902 (m. 4 septembrie 1978), în comuna Izvorul Aneştilor, judeţul Mehedinţi. A făcut liceul la Drobeta Turnu-Severin si facultatea la Bucureşti, ca bursier al Institutului Medico-Militar. În calitate de medic militar şi-a exercitat funcţiile profesionale în mai multe localităţi din ţară. Punctul cel mai important al carierei sale este atins in 1938, când stabileşte temele de bază ale ciberneticii în lucrarea Psihologia consonantistă, publicată la Paris cu zece ani înainte ca Norbert Wiener, recunoscut ca întemeietorul ciberneticii, să vină cu aceleaşi idei.

Ilustrată maximă Ştefan Odobleja.
MF: România-Premiere mondiale (II), 15.12.11, 1,40 lei. LP 1923
OBL: Ştampila Prima Zi

Ilustrată maximă Ştefan Odobleja-verso

Să auzim de bine!

Alex M

Ilustrate maxime din Oradea

Oradea - 900 de ani de atestare documentară, aceasta este denumirea emisiunii de mărci poştale care a fost introdusă în circulaţie la 30 august 2013. Au fost emise patru timbre ce reprezintă:
- Catedrala Ortodoxă „Adormirea Maicii Domnului”, valoare nominală 2,10 lei;
- Catedrala romano-catolică, valoare nominală 4,30 lei;
- Teatrul „Regina Maria”, valoare nominală 4,70 lei;
- Primăria Municipiului Oradea, valoare nominală 9,10 lei; 

- Stema Municipiului Oradea, pe toate timbrele seriei.
Machetarea s-a făcut în coală de 32 mărci poştale, minicoală de 8 timbre şi o vinietă, coliţă dantelată şi bloc de 4 timbre (în albumul filatelic). 

Blocul emisiunii (în album)

Coliţa nedantelată, valoare nominală 9,10 lei

Ştampila Prima Zi s-a aplicat la Bucureşti.

După apariţia timbrelor, am sugerat preşedintelui A.F. Bihor să colaborăm pentru a realiza, la Oradea, o ştampilă ocazională dedicată aniversării celor 900 de ani de atestare documentară, am cerut şi sprijinul Primăriei Oradea, dar în zadar. Ca urmare, ilustratele maxime le-am făcut folosind ştampila de zi de la Oficiului Poştal Oradea 1, apelând în acest sens la sprijinul doamnei diriginte, căreia îi mulţumesc şi pe această cale pentru sprijinul dat.

1. Ilustrată maximă Stema Municipiului Oradea
Pentru obliterare am ales data de 12.10.2013 pentru că ziua de 12 octombrie a fost declarată ziua oraşului datorită unei suprapuneri interesante de evenimente importante: 12 octombrie 1918 şi 12 octombrie 1944. În 1918, în casa avocatului Aurel Lazăr, astăzi Muzeul Memorial Aurel Lazăr, s-a semnat Declaraţia de autodeterminare a românilor din Transilvania, Banat, Crişana şi Maramureş. Iar 12 octombrie 1944 este momentul în care armatele române şi sovietice au eliberat oraşul Oradea de sub administraţia maghiaro-horthistă.

Ilustrată maximă "Stema Municipiului Oradea".

Ilustrată maximă "Stema Municipiului Oradea"/verso.

2. Ilustrata maximă Catedrala Ortodoxă „Adormirea Maicii Domnului” a fost obliterată la 14.08.2014, cu o zi înainte de Ziua de Hram (15 august, zi nelucrătoare)

Ilustrată maximă "Catedrala ortodoxă din Oradea".

3. Ilustrată maximă Catedrala romano-catolică, obliterată la 31.05.2014, când Catedrala şi-a serbat hramul "Vizita Sfintei Fecioare Maria la vara ei Elisabeta"

Ilustrată maximă "Catedrala romano-catolică
din Oradea".

4. Ilustrată maximă Teatrul „Regina Maria”. Obliterarea s-a făcut la 10.07.2014, când s-au împlinit 115 ani de la începerea construcţiei teatrului (10 iulie 1899).

Ilustrată maximă "Teatrul Regina Maria din Oradea" .

Ilustrată maximă "Teatrul Regina Maria din Oradea"-verso.

5. Ultima ilustrată maximă din această serie reprezintă Primăria Municipiului Oradea. Construcţia clădirii a început la 26 februarie 1902 şi s-a încheiat în luna octombrie 1903. La 10 ianuarie 1904 a avut loc şedinţa solemnă a Consiliului Local de inaugurare a edificiului. De aceea am solicitat ca obliterarea să se facă la data de 10.01.2014 (110 ani de la inaugurare).

Ilustrată maximă "Primăria Municipiului Oradea".

Ilustrată maximă "Primăria Municipiului Oradea"/verso.

În cadrul seriei de timbre Turnurile timpului, Turnuri cu Ceas, la care m-am referit aici, valoarea de 3 lei reprezintă Turnul Primăriei din... Oradea. Se pare că instituţia care ne livrează mărci poştale nu se jenează să ne servească timbre cu imagini care se repetă, iată, la un interval de 13 luni. Şi acesta nu este un caz singular!

Să auzim de bine!

Alex M

Ilustrate maxime în Zodia Balanţei (I)

 Suntem la mijlocul Zodiei Balanţa. Perioada cât durează zodia cred că nimeni nu o cunoaşte cu precizie. Pe internet găsiţi multe variante. Eu "merg" pe 23 septembrie-23 octombrie, la care puteţi adăuga, fără teama că greşiţi, o zi în plus sau în minus, la începutul sau la sfârşitul perioadei. Caracteristicile zodiei sunt sintetizate, cred că foarte bine, pe spatele ilustratei maxime de mai jos.

Ilustrată maximă Zodia Balanţa.
MP: Emisiunea "Zodiac (II)", 14.11.2001, 0,50 lei;
OBL: Ştampilă de zi, OP Bucureşti 45, 23.09.2003.

Ilustrată maximă Zodia Balanţa, verso

În continuare, vă prezint câteva ilustrate maxime cu personalităţi născute în această zodie.

1. Mircea Albulescu este un foarte cunoscut actor român, profesor universitar (Doctor în Arte), publicist, poet, prozator, membru al Uniunii Scriitorilor. S-a născut în Bucureşti, la 4 octombrie 1934. Între 1952 şi 1956 a urmat cursurile Institutului de Artă Teatrală şi Cinematografică „I. L. Caragiale” (I.A.T.C.) din Bucureşti, la clasa Aurei Buzescu. A interpretat peste 70 de roluri în filme de lung metraj, iar în 2005 UNITER i-a acordat Premiul pentru întreaga activitate. În iunie 2013 și-a anunțat retragerea din viața artistică.

Ilustrată maximă Mircea Albulescu. MP: Emisiunea Stele de aur
ale scenei şi ecranului, 01.03.2014, 1,60 lei. OBL: Ştampilă
ocazională "Ziua Mondială a Teatrului", OP Bucureşti 37, 27.03.2014

Ilustrată maximă Mircea Albulescu-verso

2. Olga Tudorache, Doamna teatrului Românesc, este o celebritate în lumea teatrului si filmului românesc. S-a născut la Oituz, la 11 octombrie 1929, iar în anul 1951 a absolvit  I.A.T.C din Capitală. Din 1951 şi până în 1966 a jucat la Teatrul Tineretului din Bucureşti şi apoi la Teatrul Mic până în 1978. Din anul 1976 a fost conferenţiar universitar la I.A.T.C., catedra de actorie, iar ca profesor universitar a pregătit şase promoţii de actori, din 1990 şi până în 1997 când s-a pensionat. A primit nenumărate premii şi distincţii, iar în anul 2006 a fost decorată cu Ordinul Naţional “Serviciul Credincios” în grad de Mare Cruce.

Ilustrată maximă Olga Tudorache.
MP: Stelele...,,2014, 1,60 lei.
OBL: Ştampila Prima Zi, 01.03.2014

Ilustrată maximă Olga Tudorache-verso

Întreg poştal cod 164/2006

3. Luciano Pavarotti (n. 12.10.1936, Modena - d. 6.09.2007) a fost un celebru tenor al secolului XX. Adevărată legendă a muzicii, Pavarotti a fost singurul cântareț de operă care a vândut mai mult de 100 de milioane de înregistrări. Pe 11 august 1999, în ziua eclipsei totale de soare, Luciano Pavarotti a susținut un concert extraordinar în aer liber, pe o scenă ridicată în Piața Constituției din București, având în program canțonete și arii din opere.

Pentru realizarea ilustratei maxime de mai jos s-a folosit timbrul emis pentru a marca acest moment, număr de listă 1489, având valoarea nominală de 8.100 lei. Obliterarea s-a făcut cu ştampila Prima Zi. 

Ilustrată maximă Luciano Pavarotti

Ilustrată maximă Luciano Pavarotti-verso

Să auzim de bine!

Alex M

Informaţii filatelice, dar fără maximafilie UPDATE

1. Ieri, 3 octombrie 2014, a apărut o altă serie de timbre poştale, culmea, la data prevăzută în plan. Emisiunea se intitulează, poetic dar nu sunt sigur că şi corect, Turnurile Timpului, Turnuri cu Ceas şi se compune din şase mărci poştale, machetate în coli de 32 de bucăţi şi în blocuri de patru timbre cu manşete ilustrate. 

Turnul Primăriei din Oradea şi Turnul Trompeţilor din Mediaş;
valorile nominale 3 şi 3,10 lei. 

Turnul cu Ceas al Palatului Culturii din Iaşi şi Turnul Palatului
Comunal din Buzău; valorile nominale 3,30.şi 3,60 lei.

Turnul Casei Sfatului din Braşov şi Turnul Central al Castelului Peleş;

valorile nominale 4,70 şi 14,50 lei.

Întrucât ştampila Prima Zi a funcţionat la Bucureşti, nu am realizat nici o ilustrată maximă. Speranţele sunt obliterările cu ştampile poştale de zi şi, poate, cu una-două ştampile ocazionale, în localităţile respective.

Ştampila Prima Zi.

UPDATE, 21.11.2014
Prima ştampilă ocazională pe care o vom putea folosi pentru realizarea de ilustrate maxime folosind un timbru din această serie va fi pusă la dispoziţia publicului la Oficiul Poştal Mediaş 1, în data de 27 noiembrie 2014.

2. Cu prilejul aniversării a 65 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice dintre România şi Republica Populară Chineză a fost editat un întreg poştal, cod 010/2014. Tirajul nu a fost dat publicităţii (fiind probabil secret profesional!?), în comunicatul Romfilatelia anunţându-se doar că este vorba de "zeci de mii de exemplare".

Timbrul imprimat înfățișează copii aparținând celor două popoare și drapelele României şi Chinei. Imaginea plicului cuprinde construcții și obiective specifice celor două culturi şi cunoscute ca valori ale fiecărei țări. Simbolurile României reprezentate pe întregul poştal sunt: Coloana Infinitului, binecunoscuta sculptură a lui Brâncuşi; Ceramica de Hurezu (de văzut şi această postare); un ciorchine de strugure (bine ales!?); Ateneul Român şi un detaliu dintr-o frescă, probabil cea de la Sfânta Mănăstire Hurezi.

Pentru a ilustra Simbolurile Chinei pe plic sunt imagini cu Marele Zid Chinezesc, un vas de porţelan şi "Armata de teracota" sau "Războinicii şi caii de teracota". Aceasta din urmă este o colecție de sculpturi de teracota care descriu armatele lui Qin Shi Huang, primul împărat al Chinei, cu care monarhul a fost îngropat în 210-209 Î.hr. Este o formă de artă funerară practicată cu scopul de a-l proteja pe împărat în viața de apoi.
Notă: Terracotta, terra cotta sau terra - cotta (în italiană: "pământ copt", provenind din latinescul terra cotta, adică “lut ars”)  este o ceramică pe bază de argilă, nesmălţuită sau smălţuită acolo unde obisctul ars este poros. Cer scuze pentru eventualele erori pe care le-am făcut în această descriere.

Întregul poştal este obliterat cu o ştampilă ocazională în folio aur.

Numai că, după părerea mea, această ştampilă nu are caracter poştal. Lipsesc atât codul şi oficiul poştal cât şi simbolul Poştei Române. De altfel, cred că Poşta nici nu a fost anunţată de confecţionarea şi folosirea unei asemenea ştampile. Se repetă greşeala făcută şi la realizarea carnetul omagial, prilejuită de aniversarea a 100 de ani de la naşterea lui Corneliu Coposu. Clic aici pentru a (re)vedea postarea respectivă. Ca urmare, afirmaţia din comunicat că acest întreg poştal capătă "o valoare filatelică specială conferită de ștampila ocazională în folio aur" este greşită! Este corectă, însă, afirmaţia privind "nota elegantă și artistică a întregului poștal".

3. La jumătatea lunii septembrie, la Iaşi (Oficiul Poştal 1) a fost la dispoziţia publicului o ştampilă ocazională prilejuită de ediţia a II-a a manifestării culturale "Toamnă Filatelică Ieşeană". Ştampila are ca element grafic chipul lui Ion Creangă, marele povestitor fiind astfel readus în atenţia filateliştilor după o mare perioadă de nemeritată absenţă. Anul acesta, la 31 decembrie, se vor împlini 125 de ani de la moartea acestui clasic al literaturii române, dar furnizorul naţional de mărci poştale nu are nimic în plan în această direcţie. În schimb, alte subiecte îşi găsesc locul în mod repetat pe timbrele româneşti (struguri, veveriţe, diverse construcţii etc.). Poate că voi dezvolta acest subiect cândva!

Ştampila a fost machetată de preşedintele Cercului Filatelic "Moldova" din Iaşi, dl. Florin Patapie-Raicu, care a realizat şi două plicuri ocazionale. Am primit şi eu, prin poştă, aceste piese şi îi mulţumesc foarte mult! 

Plicul ocazional "Capra cu trei iezi"

Plicul ocazional "Capra cu trei iezi", verso (detaliu)

Plicul ocazional "Dănilă Prepeleac"

Plicul ocazional "Dănilă Prepeleac", verso (detaliu)

În ultima zi a anului, la Oficiul Poştal Turda 1 se va găsi ştampila ocazională pe care o vedeţi mai jos.

Să auzim de bine!

Alex M

50 % reuşită!

Sunt extrem de multe situaţii întâlnite la noi în care pentru a realiza ilustrate maxime competitive nu putem folosi ştampila Prima Zi (pentru că nu obţinem concordanţa de loc), dar nici vreo ştampilă ocazională potrivită cu subiectul mărcii poştale (pentru că, pur şi simplu, asemenea ştampile nu vor exista niciodată). Ca urmare, apelăm la obliterări în care vom folosi ştampile poştale de zi (ordinare), asumându-ne însă şi riscul unui eşec. Vă spun din experienţă.
La 16 noiembrie 2012 a fost pusă în circulaţie seria de patru timbre intitulată “Biserici de piatră din Ţara Haţegului”. Ca de obicei, ştampila Prima Zi a fost emisă pentru Bucureşti şi s-a aflat la Oficiul Poştal 37. Pentru a obţine ilustrate maxime am apelat la ajutorul unităţilor poştale din localităţile în care se găsesc bisericile reprezentate pe mărcile poştale, iar data de obliterare am stabilit-o a fi ziua de hram a fiecărei biserici. Dacă această zi a fost nelucrătoare, am solicitat ca obliterarea să se efectueze în prima zi lucrătoare dinaintea sărbătorii bisericii.

Timbrele sunt următoarele:

Biserica Sfântul Nicolae din Densuş, jud. HD;
valoarea nominală 3 lei.

Biserica din Strei, Jud. HD; valoarea nominală 5 lei.

Biserica din Mintia, Com. Veţel, Jud. HD; valoarea nominală 7,60 lei.

Biserica de piatră Colţ, sat Suseni, Com. Râu de Mori, Jud. HD;
valoarea nominală 14,50 lei. 

Fiecare marcă are, ca imagine de fundal şi subiect secundar, un detaliu din harta Transilvaniei de la 1607, ce reprezintă Ţara Hategului şi care a fost gravată în cupru de cartograful olandez Jodocus Hondius.

Iată şi ştampila Prima Zi

Ilustratele maxime realizate

Biserica Sfântul Nicolae din Densuş. 
OBL: Ştampila poştală de zi Densuş, 06.12.2013

 Harta Ţării Haţegului. MP: val. 3 lei;
OBL: Ştampila poştală de zi Densuş, 06.12.2013

Biserica din Strei cu hramul Adormirea Maicii Domnului (15 august 2013)
OBL; Ştampila poştală de zi Călan, 14.08.2013

Biserica Colţ cu hramul Duminica Tuturor Sfinţilor (30 iunie 2013). OBL: Ştampila poştală de zi Râu de Mori, 28.06.2013

Nu am reuşit să realizez ilustrate maxime cu marca poştală ce are ca imagine Biserica din Mintia, pentru că oficialităţile poştale de la Deva nu au permis obliterarea cu ştampila de zi a Agenţiei Poştale din Mintia.

În concluzie, am vrut să obţin patru ilustrate maxime, am realizat trei, din care una este aproape ratată. Deci 50% reuşită. Sau 50% eşec. Depinde cum privim lucrurile!

Să auzim de bine!
Alex M