Ilustrate maxime cu Palatul Fundației Universitare Carol I

100 de ani de la inaugurarea Palatului Fundației Universitare Carol I.

La data de 3 mai 1891, într-o scrisoare adresată Preşedintelui Consiliului de Miniştri - document ce poate fi considerat un adevărat act de întemeiere, Regele Carol I îşi declara "dorinţa de a înfiinţa un aşezământ spre binele tinerimii universitare de la toate facultăţile din ţară, înzestrat cu o bibliotecă totdeauna deschisă". Construcţia a fost proiectată de arhitectul francez Paul Gottereau, autor al Palatului Casei de Depuneri, Consemnaţiuni şi Economii şi al vechiului Palat Regal. Lucrările au început în 1891 şi au fost finalizate în 1893, iar în următorii doi ani așezământul, numit Fundația Universitară Carol I, a fost amenajat şi dotat.  
Inaugurarea a fost făcută de regele Carol I la 14 martie 1895. După aproape 20 de ani, în 1911, sub coordonarea aceluiaşi arhitect a început extinderea vechiului edificiu, care va fi dat în folosință la 9 mai 1914. Prin Decretul nr. 136, din 12 iulie 1948, Biblioteca Fundației Universitare devine Biblioteca Centrală a Universității „C.I. Parhon” din București. În timpul evenimentelor din 1989 clădirea a fost incendiată și au fost distruse peste 500.000 de volume, hărți rare, aproape 3.700 de manuscrise ce aparțineau unor personalități marcante ale culturii române. Începând din aprilie 1990, sub egida UNESCO, a început reconstrucția și modernizarea bibliotecii, iar la 20 noiembrie 2001 s-a făcut redeschiderea oficială a acesteia.

Cu prilejul centenarului inaugurării Palatului Fundației Universitare Carol I, azi a fost pusă în circulaţie o emisiune de mărci poştale, formată dintr-un timbru cu valoarea nominală de 9,10 lei şi o coliţă de 14,50 lei, această exasperantă şi inutilă valoare (pentru poştă), însă atât de dragă făcătorilor de “proiecte filatelice” din România. Machetarea este făcută în coli de 32 de timbre şi minicoli de 4 timbre cu manşetă ilustrată (două modele).

Minicoala de patru timbre - modelul 1

Minicoala de patru timbre - modelul 2

Coliţa dantelată

Ştampila Prima Zi

În continuare am postat câteva ilustrate maxime din cele realizate astăzi.

1. Ilustrată maximă "Palatul Fundaţiei şi statuia ecvestră a lui Carol I", realizată de AFB.

Suportul a fost confecţionat prin grija dr. Ion Daniliuc.

2. Ilustrată maximă "Palatul Fundaţiei Carol I", imagine de epocă. Cartea poştală ilustrată a fost tipărită la Copyline, Bucureşti.

3. Ilustrată maximă "Palatul Fundaţiei Carol I". Suportul este editat de D. Roşu. 

Să auzim de bine!

Alex M

Ilustrate maxime cu flori şi ceasuri (1)

În anul 2013 a apărut o emisiune filatelică, formată din două părţi, intitulată "Ceasul florilor". Fiecare timbru are ca imagine o floare, căreia îi este asociată un ceas aflat în colecţia Muzeului Ceasului „Nicolae Simache” din Ploieşti, care indică ora înfloririi acesteia. Prima parte a emisiunii a fost pusă în circulaţie la 25 ianuarie şi este formată din şase mărci poştale ce reprezintă:
Pe valoarea nominală de 60 de bani:
- Macul roşu de câmp (Papaver rhoeas) a cărui oră de înflorire este 5 a.m.;
- un ceas de şemineu, realizat în Franţa, în secolul al XIX-lea.
Pe timbrul cu valoarea nominală de 80 de bani:
- Cicoarea (Cichorium inthybus) a cărei oră de înflorire este 6 a.m.;
- un ceas de voiaj cu sonerie, realizat în Austria, la începutul secolului al XIX-lea.
Pe marca poştală cu valoarea nominală de 1,00 leu:
- Luceafărul (Scorzonera rosea) a cărui oră de înflorire este 7 a.m.;

- un ceas de masă, realizat la Paris, la sfârşitul secolului al XIX-lea.

Pe timbrul cu valoarea nominală de 1,60 lei: 

- Calcea calului (Caltha palustris) a cărei oră de înflorire este 8 a.m.;

- un ceas de masă tip Neuchatele, W.&A. Schmid-Schenker, realizat în Germania, în prima jumătate a secolului al XX-lea.

Pe valoarea nominală de 2,40 lei: 

- Floarea soarelui (Helianthus annuus) a cărei oră de înflorire este 9 a.m.;

- un ceas tip portic, P. Bonnet & P. Pottier, realizat la Paris, la sfârşitul secolului al XIX-lea.

Pe marca poştală cu valoarea nominală de 5,00 lei: 

- Stejărelul (Veronica chamaedrys) a cărui oră de înflorire este 10 a.m.;

- o carcasă pentru ceas de masă în stil Boulle, realizată în Franţa, în secolul al XIX-lea.

Timbrul cu valoarea nominală 0,60 lei

Timbrul cu valoarea nominală 0,80 lei

Timbrul cu valoarea nominală 1 leu

Timbrul cu valoarea nominală 1,60 lei

Timbrul cu valoarea nominală 2,40 lei

Timbrul cu valoarea nominală 5 lei

Ştampila Prima Zi

Potenţialul maximafil al acestor mărci poştale este foarte bun, putându-se obţine ilustrate maxime atât cu imaginile florilor, cât şi cu ale ceasurilor. Din păcate, pentru ceasurile reprezentate pe timbre nu am avut posibilitatea de a face decât două ilustrate maxime. În schimb, cu florile am realizat ilustrate maxime cu toate timbrele, folosind ştampila Prima Zi. Am şi piese obliterate la oficii poştale din ţară, prea puţine însă în raport cu ce aş fi dorit. Oricum, încerc să fac mai multe. Suporţii sunt tipăriţi la Fullcolor, Bucureşti. 

1. Macul de câmp (Papaver rhoeas) este o floare anuală, ierboasă, înaltă de 20-90 cm, cu tulpina adeseori ramificată. Frunzele sunt alungite, adânc crestate. Întreaga plantă conţine un suc lăptos şi este acoperită cu peri aspri. Florile sunt aşezate câte una pe o codiţă lungă prevazută cu peri infipţi perpendicular pe ea. Fiecare floare are două sepale ce cad în momentul când bobocul se deschide, 4 petale de culoare roşie intens, uneori cu o pată neagră la baza lor. În mijlocul florii se află numeroase stamine ce înconjoară ovarul. Infloreşte in lunile mai-iulie. Creşte pe marginea drumurilor şi, mai ales, pe lângă semănăturile de cereale.

Ilustrată maximă "Maci de câmp în vază"

2. Cicoarea (Cichorium inthybus) este o plantă erbacee, perenă, înaltă până la 150 cm, cu tulpina ramificată. In pământ are o rădăcină pivotantă, de forma unui fus. Frunzele de la bază sunt alungite, adânc scobite, iar cele de pe tulpină sunt ovale şi ascuţite la vârf. Pe faţa inferioară sunt acoperite cu peri. Florile sunt lingulate, albastre, mari, având un diametru de 3-4 cm, fără codiţe, aşezate pe tulpini si ramuri, la baza frunzelor. Înfloreşte din luna iulie până în septembrie. Creşte în locuri virane, pe marginea drumurilor. Este comună în toată ţara.

Ilustrată maximă "Cicoarea"

3. Ilustrata maximă de mai jos, reprezentând un ceas de voiaj aflat, aşa cum am menţionat şi mai înainte, în patrimoniul Muzeului Ceasului din Ploieşti, a fost obliterată la Oficiul Poştal Ploieşti 1, cu ştampila de zi din data de 17.05.2013 (Ziua Internaţională a Muzeelor şi Noaptea Europeană a Muzeelor).

Ilustrată maximă "Ceas de voiaj cu sonerie şi repetiţie.."

Ilustrată maximă "Ceas de voiaj cu sonerie şi repetiţie.."-verso

4. Luceafărul (Scorzonera rosea) este o plantă ierboasă, perenă, care creşte în zona montană şi subalpină, în fâneţe, pajişti şi poieni. Tulpina are pînă la 30 cm înălţime, este frunzoasă şi poartă la vârf un singur capitul mare compus din flori de un roşu-deschis, înconjurat la bază de involucru alungit format din frunzişoare verzi, înguste, ascuţite. Frunzele sînt înguste şi lungi, ca iarba. Înfloreşte în perioada iunie-august. 
Ilustrata maximă, pe care o prezint în cotinuare, a fost obliterată cu ştampila de zi a Oficiului Poştal Poiana Ţapului, la data de 2 octombrie 2013.  

Ilustrată maximă "Luceafărul".

5. Următoarea ilustrată maximă reprezintă ceasul de masă realizat la Paris în ultimul sfert al secolului XIX. Ceasul are eşapament (mecanism care provoacă ticăitul; vezi detalii aici) cu ancoră. Carcasa este în formă de sferă aplatizată, decorată în tehnica cloisonné (care permite încastrarea emailului în metal), susţinută de doi sfincşi din bronz. Baza este din onix verde. 

Ilustrată maximă
"Ceas de masă de la sfârşitul sec. al XIX-lea "

Să auzim de bine!

Alex M

Ilustrate maxime de Ziua Mării Negre

Ziua de 31 Octombrie a fost desemnată ca Zi Internaţională a Mării Negre în anul 1996, când toate cele 6 ţări riverane - Bulgaria, Georgia, România, Rusia, Turcia și Ucraina - au semnat Planul Strategic de Acţiune pentru Marea Neagră. Acest plan conţine cel mai cuprinzator set de strategii / politici iniţiate pentru salvarea şi reabilitarea uneia dintre cele mai poluate mări ale lumii.

Marea Neagră este o mare intercontinentală, care scaldă țărmul României pe o lungime de 245 km, orientată est-vest, între Europa și Asia, cu o suprafață de 436.402 kmp și o adâncime maximă de 2.211 m. Adâncimea medie a Mării Negre este de 1.271 m. Mareele sunt, în general, de mică amploare (cca. 12 cm). Apa oxigenată din straturile superioare ale mării are o salinitate relativ mică, de circa 17 ‰, datorată revărsării mai multor fluvii şi râuri (Dunărea, Nistru, Nipru, Bugul de Sud etc.), cu circa 600 Km³ de apă dulce pe an. În straturile mai adânci, mai jos de 150 de metri, conținutul de sare este mult mai ridicat, în jur de 38‰, deoarece aceste ape provin, prin Strâmtoarea Bosfor, din Marea Mediterană.

Anul acesta s-au împlinit, la 3 februarie, cinci ani de la victoria istorică a României la Curtea Internaţională de Justiţie de la Haga, în procesul cu Ucraina privind delimitarea Platoului Continental al Mării Negre 

(Hotărârea 100 din 1 februarie 2009). Un proces cu peste 30 de runde de negocieri intense, în urma căruia România a câştigat drepturile suverane de explorare şi exploatare a 80% dintr-o suprafaţă de 12.200 de kilometri pătrati. Acest rezultat a constituit prima extindere de jurisdicţie suverană şi drepturi suverane ale României după anul 1918. Experţii estimează că zona respectivă conţine circa 70 de miliarde de metri cubi de gaze şi 12 milioane de tone de petrol.

1. Ilustrată maximă "Delimitarea Platoului Continental al Mării Negre între România şi Ucraina"

I.M. Delimitarea Platoului Continental al Mării Negre
între România şi Ucraina

Am realizat această ilustrată maximă folosind marca poştală din emisiunea "Marea Neagră, istorie rescrisă", apărută la 3 februarie 2014, valoare nominală 9,10 lei, număr de listă 2013. Obliterarea am făcut-o cu ştampila Prima Zi, care s-a găsit la Oficiul Poştal Bucureşti 37. Suportul a fost tipărit la FullColor, Bucureşti.

Coliţa dantelată a emisiunii

I.M. Delimitarea Platoului Continental al Mării Negre 
între România şi Ucraina-verso

2. Ilustrată maximă "Detaliu din Hotărârea nr. 100 a C.I.J" 

I.M. Detaliu din Hotărârea nr. 100 din 3 februarie 2009 a C.I.J.

Am folosit acelaşi timbru şi aceeaşi ştampilă ca la ilustrata anterioară.

I.M. Detaliu din Hotărârea nr. 100 din 3 februarie 2009 a C.I.J.-verso

Să auzim de bine!

Alex M

Ilustrată maximă cu Statuia Libertăţii

Cunoscutul simbol universal al libertăţii şi democraţiei, Statuia Libertăţii (Libertatea luminând lumea), este un cadou al Franţei făcut Statelor Unite ale Americii cu prilejul aniversării a 100 de ani de la declararea independentei. A fost inaugurată de președintele Grover Cleveland (1837-1908) la 28 octombrie 1886. Statuia este înaltă de 46,5 m fără soclu, şi de 93 m cu soclu. Ea are un înveliş de cupru care acoperă un schelet de fier şi cântăreşte 225 tone. Soclul, în formă de stea, este construit din piatră, iar în interiorul său se află un muzeu. Statuia reprezintă Zeiţa romană a Libertăţii (Libertas), care stă cu un picior pe lanţul rupt al sclaviei. Zeiţa ţine in mâna stângă o tablă cu inscriptia "JULY IV MDCCLXXVI" (adică, 4 iulie 1776), data când a fost ratificată Declaraţia de Independenţă a Statelor Unite ale Americii. În mâna dreaptă zeiţa are o făclie cu flacăra aurită. Pe capul zeiţei se afla o coroană împodobită cu şapte fascicole de lumină. Invelişul de cupru al statuii a fost proiectat de Frédéric Auguste Bartholdi, iar scheletul metalic de inginerul Gustave Eiffel, faimosul arhitect şi constructor al Turnului Eiffel.

Ilustrata maximă de mai jos a fost realizată de un coleg care, cunoscând aplecarea mea către asemenea piese, la întoarcerea sa dintr-o excursie în Statele Unite, mi-a dăruit-o, făcându-mi surpriză deosebită. Mulţumesc Dan Ristoiu! Iată că acum, după 17 ani, fac public darul tău!

Ilustrată maximă "Statuia Libertăţii".

Ilustrată maximă "Statuia Libertăţii"-verso.

Marca poştală a fost pusă în circulaţie la 1 februarie 1997 şi este îmregistrată în catalogul Scott la numărul 3122. Obliterarea s-a făcut cu ştampila de zi din 5 septembrie 1997, la "Grand Central Station" din New York.
Iată şi un plic Prima Zi. Sursa: internetul

Plic Prima Zi, obliterat la San Diego, CA

Să auzim de bine!

Alex M

Ziua Armatei Române - UPDATE

“25 octombrie constituie amintirea unei zile de împlinire naţională, ziua cînd armata română şi-a îndeplinit menirea firească. Devenită simbol al tuturor bătăliilor şi eroilor neamului românesc, data de 25 octombrie a rămas întipărită în sufletele noastre ca zi în care ţara îşi sărbătoreşte ARMATA şi pe cei care au fost sau sînt în slujba ei. Astăzi, umilită şi victimă a unui sistem politic ticăloşit, prea puţin recunoscător cu adevăratele simboluri naţionale, ARMATA ROMÂNĂ se poate mîndri că a tîrît România în NATO, organizaţie militară alături de care luptă, în prezent - anul viitor se împlinesc 10 ani! - în Afganistan, în cele mai periculoase provincii. ARMATA ROMÂNĂ a făcut onoare TRICOLORULUI şi în Iraq, Kosovo, Somalia, Angola”. Pentru sursă daţi clic aici.

În fiecare an, la 25 octombrie, se sărbătorește Ziua Armatei Române, prin care se aniversează eliberarea Transilvaniei de Nord de sub ocupaţia şi administraţia hortysto-fascistă. În anul 1951 s-a stabilit, pentru prima oară în istoria Armatei Române, o zi anume pentru această instituţie. Prin Decretul Nr. 125 din 20 iulie 1951, data de 2 octombrie a devenit “Ziua Forţelor Armate ale R.P.R.”.  Motivul acestei alegeri îl constituia faptul că, la 2 octombrie 1943, Stalin aprobase organizarea Diviziei “Tudor Vladimirescu” din prizonieri de război români. În vara anului 1958 trupele sovietice s-au retras din România. Un an mai târziu, prin  Decretul nr. 381 din 01.10.1959 (clic aici pentru a vizualiza documentul), s-a stabilit ca "Ziua Forţelor Armate ale Republicii Populare Române" să fie data de 25 octombrie, când se aniversează eliberarea Transilvaniei de Nord de sub ocupaţia şi administraţia hortysto-fascistă (25 octombrie 1944). La ofensiva pentru eliberarea părţii de nord- vest a ţării a participat Armata a 4-a română, în cooperare cu forţele aliate sovietice, în cadrul Operaţiei Debreţin”, concepută de Înaltul Comandament sovietic. Acţiunile militare s-au desfăşurat în trei faze:

- Prima fază (9-13 octombrie 1944) - operaţia ofensivă a Armatei a 4-a române în Podişul Transilvaniei şi eliberare Clujului.

- Faza a doua (14-20 octombrie) - acţiunile ofensive pentru zdrobirea forţelor inamice din “Poarta Someşului”.

- Ultima fază (21-25 octombrie) - luptele pentru eliberarea zonei Satu Mare – Carei. Atacul pentru eliberarea oraşului Carei a început în seara zilei de 24 octombrie şi, la căderea nopţii, ostaşii Diviziei 9 Infanterie au pătruns în oraş unde au angajat lupte de stradă, iar în dimineaţa zilei de 25 octombrie localitatea era eliberată.

Ilustrată maximă "Ziua Armatei Române 1990".
Concordanţă triplă de subiect

Această ilustrată maximă a fos realizată prin grija Societăţii române de filatelie tematică şi maximafilie. S-a folosit marca poştală cu valoarea de 60 de bani din emisiunea "Revoluţia populară din România, 22 decembrie 1989", pusă în circulaţie la 8 ianuarie 1990, L.P. 1233. Pentru obliterare s-a utilizat o ştampilă ocazională cu textul "25 octombrie/Ziua Armatei Române/70.750/Bucureşti-45/25-X-1990" şi având ca imagine un transportor blindat cu trei persoane pe el (un militar şi doi civili) şi Tricolorul cu Stema ţării decupată. 

Ilustrată maximă "Ziua Armatei Române 1990"-verso

Iată mai jos o ştampilă ocazională ce va fi aplicată astăzi la Oficiul Poştal Bistriţa 1.

Tot astăzi este ziua de naştere a Regelui Mihai. 

Mihai I de Hohenzollern-Sigmaringen s-a născut la 25 octombrie 1921 la Sinaia şi este fiul legitim al Regelui Carol al II-lea şi al Reginei-mamă Elena. Totodată, este stră-strănepot al reginei Victoria a Marii Britanii și văr de gradul trei al reginei Elisabeta a II-a. Regele Mihai este una dintre ultimele figuri publice în viață din perioada celui de-al Doilea Război Mondial. Mihai a devenit pentru prima dată Rege al României în 1927, după moartea bunicului său Regele Ferdinand I, întrucât tatăl său renunțase în decembrie 1925 la tron și rămăsese în străinătate. Regele-copil a fost tutelat de o regență condusă de unchiul său, prințul Nicolae al României. Treptat, această instituţie şi-a pierdut din autoritate, iar Carol al II-lea a profitat de divergenţele existente între formaţiunile politice şi s-a întors, inopinat și ilegal, în iunie 1930. Detronat de tatăl său, Mihai a primit titlul creat ad-hoc de „Mare Voievod de Alba-Iulia”. La 6 septembrie 1940, Carol al II-lea a fost obligat de noul prim-ministru, generalul Ion Antonescu, să abdice și să părăsească țara, tronul revenindu-i a doua oară lui Mihai. Sub statul național-legionar, apoi sub regimul autoritar al lui Antonescu, regele nu avea nici o putere reală de decizie. Când mersul războiului s-a schimbat și forțele sovietice au pătruns pe teritoriul României, regele Mihai a hotărât, la 23 august 1944, trecerea României in tabăra aliaţilor săi tradiţionali, arestarea lui Antonescu și restaurarea Constituției din 1923. Pe 30 decembrie 1947 regele a abdicat, în aceeași zi fiind proclamată republica populară. Există mai multe relatări asupra motivelor abdicării lui Mihai, de la negociere la ameninţare cu arma. În ianuarie 1948 a plecat în exil. După 50 de ani, lui Mihai i s-a redat cetăţenia română şi i s-a permis să revină definitv în ţară.

Ilustrată maximă "Regele Mihai".
Concordanţă triplă de imagine

Timbrul folosit este valoarea de 2,50 lei din emisiunea "140 de ani de la Fondarea Dinastiei Regale Române...", 08.05.2006, L.P. 1719. Obliterarea s-a făcut cu ştampila ocazională având textul "Salonul Filatelic Bucureşti 2011/Mihai I al României la 90 de ani /25.10.2011 / 014590 Bucureşti 13". Elementele grafice ale ştampilei sunt portretele regelui Mihai din tinereţe şi cel din 2011, sigla A.F.B. şi emblema Poştei Române. 

Ilustrată maximă "Regele Mihai"-verso.

Cu prilejul aniversării zilei de naştere a regelui Mihai astăzi s-a introdus în circulaţie o emisiune filatelică intitulată "Istoria regalității – Mihai I", compusă dintr-un timbru de 4,70 lei, o coliţă dantelată şi una nedantelată (ambele au aceeaşi imagine), cu valoarea nominală de 14,50 lei, fiecare!! Câtă imaginaţie are producătorul naţional de timbre!

Acum, pot să postez doar o imagine difuzată de agenţiile de presă.

Probabil că voi fi în măsură să realizez şi două-trei ilustrate maxime pe care le voi posta cât mai curând.

UPDATE
Iată imaginile timbrelor şi coliţelor din seria "Istoria regalităţii-Mihai I" care, aşa cum spuneam, a apărut la 25 octombrie 2014.

Minicoala de 8 timbre şi o vinietă

Coliţa dantelată

Coliţa nedantelată

Coliţa nedantelată a fost cumpărată, la rugămintea mea, de domnul Alexandru Antonache. Ce părere aveţi de faptul că seria coliţei (1234) este aceeaşi ca a piesei transmise de Romfilatelia agenţiilor de presă şi postată mai sus??! O fi de bine sau de rău?

Ştampila Prima Zi

Cu mărcile poştale ale acestei emisiuni şi folosind ştampila Prima Zi am realizat mai multe ilustrate maxime. Prezint mai jos două dintre ele. Cărţile poştale sunt confecţionate de domnul Alexandru Antonache.

Ilustrată maximă "Regele Mihai I şi Regina Ana"

Ilustrată maximă "Regele Mihai I"

Ilustrată maximă "Regele Mihai I"-verso

Să auzim de bine!

Alex M

Romanian Stamp News: Indolenţă, incompetenţă sau rea voinţă la Cultură?...

Romanian Stamp News: Indolenţă, incompetenţă sau rea voinţă la Cultură?...: • Timbrele şi piesele filatelice intră sub incidenţa patrimoniului cultural mobil, dar în ultimii 25 de ani nicio instituţie a statului nu s...

De la eroare asumată la gafă nerecunoscută!

La data de 1 septembrie 2014 "Filatelia Liechtenstein" a introdus în circulaţie seria de mărci poştale intitulată „Colecții din Liechtenstein, Limuzine”. Au fost emise patru timbre, cu elemente grafice în folio aur, care s-au folosit şi pentru realizarea unor ilustrate maxime. Imaginile mărcilor poştale au fost pictate în ulei, special în acest scop, de către artistul canadian Mark Heine. Timbrele reprezintă: Rolls Royce Phantom II, 1933 (0,85 CHF); Pierce Arrow, Model 133, 1929 (1 CHF); Studebaker Big Six, 1935 (1,40 CHF); Jaguar Mark IV, 1948 (1,90 CHF). Mai multe puteţi afla de aici.

Cele patru valori ale seriei "Colecţii din Liechtenstein, Limuzine".

Ştampila Prima Zi.

Cele patru ilustrate maxime realizate de "Filatelia Liechtenstein"

La această emisiune a fost găsită o eroare tipografică. Pe marca poştală de 0,85 CHF lipseşte cratima în textul "Rolls-Royce". Întrucât numele Rolls-Royce este un brand, “Filatelia Liechtenstein” a apreciat că eroarea trebuie corectată şi, ca urmare, la 10 noiembrie 2014 timbrul va fi reemis. Citiţi toată informaţia aici.

Timbrul cu eroarea tipografică.

Timbrul ce va fi reemis la 10 noiembrie 2014

S-au făcut şi se vor mai face, probabil, greşeli de către instituţiile care emit mărci poştale. (Re)citiţi această postare. În definitiv erorile filatelice sunt apreciate, într-un fel, de colecţionari, dar este important ca ele să fie asumate şi, dacă este cazul, corectate. În ceea ce priveşte producţia autohtonă de timbre, nu putem uita gafa monumentală din luna aprilie 2013, când pe un timbru n-a fost reprezentată fiziciana Ştefania Mărăcineanu, ci chimista poloneză, stabilită în Franța, Marie Skłodowska-Curie! Prostia încă nu este recunoscută! La data respectivă am realizat trei ilustrate maxime, despre care am putea spune că sunt fie corecte, fie greşite!

1. Ilustrată maximă "Ştefania Mărăcineanu". Imaginea am preluat-o, cu acest nume, de pe internet, cunoscând deja că marca poştală este greşită. 

1.1 Ilustrata maximă este corectă pentru că: 

- există perfectă concordanţă între imaginea suportului şi cea a timbrului; 

- autorităţile naţionale (Ministerul Comunicaţiilor, ANCOM şi Romfilatelia) nu recunosc eroarea şi, oficial, imaginea de pe marca poştală este a româncei. 

1.2 Ilustrata maximă nu este corectă pentru că pe timbrul respectiv nu este reprezentată Ştefania Mărăcineanu. Optez pentru o asemenea interpretare! 

Ilustrată maximă Ştefania Mărăcineanu.

Ilustrată maximă Ştefania Mărăcineanu-verso

2. Ilustrată maximă "Marie Skłodowska-Curie". Imaginea am găsit-o tot pe internet, dar cu numele corect.

2.1 Ilustrata maximă este corectă pentru că: 

- există perfectă concordanţă între imaginea suportului şi cea a timbrului; 

- imaginea de pe timbru reprezintă, cu adevărat, chipul cunoscutei chimiste. 

După părerea mea aceasta este interpretarea justă!

2.2 Ilustrata maximă nu este corectă, pentru că, oficial, pe timbru este imaginea Ştefaniei Mărăcineanu. 

Ilustrată maximă
Marie Sklodovska-Curie

Ilustrată maximă Marie Sklodovska-Curie-verso

3. Ilustrată maximă "Marie Skłodowska-Curie".

3.1 Ilustrata maximă este corectă pentru că atât pe suport, cât şi pe marca poştală se găseşte imaginea savantei Marie Curie; 

3.2 Ilustrata maximă nu este corectă pentru că, oficial, pe timbru este o altă imagine, cea a Ştefaniei Mărăcineanu. 

Ilustrată maximă Marie Sklodovska-Curie

Ilustrată maximă Marie Sklodovska-Curie; verso

Mă întreb ce ar putea face un juriu care ar trebui să aprecieze eventuala prezenţă a unor asemenea piese într-un exponat?! De la Federaţia Filatelică Română şi Comisia de specialitate nu ţin minte să fi fost vreo reacţie/precizare!

Să concluzionăm. 

- În Liechtenstein se va retipări un timbru pentru că lipseşte o liniuţă (cratimă) într-un text. 

- Oficialităţile din ţara noastră nici măcar nu au recunoscut greşeala făcută prin punerea în circulaţie a unui timbru "mincinos", pe care imaginea unei savante românce este substituită cu o altă imagine. Cine sunt cei care au greşit? Poate îi vom afla cândva! Atunci când Romfilatelia, Ministerul Comunicaţiilor, instituţiile care au reprezentanţi în Comisia Filatelică, Federaţia Filatelică, consultanţii pentru emisiunile filatelice etc. vor fi competenţi şi responsabili şi nu vor urmări doar obţinerea de avantaje băneşti în urma activităţilor desfăşurate în domeniul filatelic!

***

De la această gafă greşelile Romfilatelia s-au ţinut lanţ. Unele mai mici, comparabile cu cea făcută de "Filatelia Liechtenstein", altele mai mari, fără a se recunoaşte însă vreuna din ele. Poate le voi reaminti cu alt prilej. 

Să auzim de bine!

Alex M