Palatul Culturii din Iași pe ilustrate maxime

Prima emisiune de mărci poștale a acestui an a fost introdusă în circulație la 10 ianuarie și se intitulează Palatul Culturii din Iași. Seria se compune din patru timbre, cu valoarea nominală totală de 27,70 lei, machetate în coli de 20 de bucăți + 1 vinietă și în minicoli de 5 timbre + 1 vinietă. Mărcile poștale reprezintă:

-          Fațada Palatului Culturii (val. 2,20 lei);

-          Sala Voievozilor (val. 2,50 lei);

-          Sala Henri Coandă (val. 8 lei);

-          Clădirea Palatului Culturii (val. 15 lei).

De asemenea s-au editat și două plicuri prima zi, puse în vânzare la prețul speculativ de 61de lei. Puteți afla mai multe despre această emisiune dacă dați clic aici.

Palatul Culturii din Iași este o clădire - monument istoric - devenită simbol al orașului, construită în perioada 1906 - 1925 după planurile arhitectului român I.D. Berindei. Între anii 1806 - 1812, prințul Alexandru Moruzi ridicase în zona respectivă un impunător palat în stil neoclasic. După Unirea de la 1859 și stabilirea Capitalei la București, Palatul Domnesc a devenit Palat Administrativ. Mai multe incendii de la sfârșitul sec. al XIX-lea au afectat grav clădirea și, ca urmare, în anul 1904 s-a luat decizia demolării ei și construcției unui nou edificiu. . Întreruptă în timpul Primului Război Mondial, construcția noului palat s-a prelungit, fiind finalizată la 11 octombrie 1925. Palatul a fost inaugurat în anul 1926 de către regele Ferdinand al României  și a servit drept Palat Administrativ și de Justiție până în 1955, când a fost destinat găzduirii unora din cele mai de seamă instituții culturale ale orașului Iași, reunite astăzi sub denumirea de Complexul Național Muzeal „Moldova”. În ultimul deceniu, Palatul Culturii a făcut subiectul unui amplu proces de restaurare, finalizat în ianuarie 2016. În data de 27 aprilie 2016, Palatul Culturii a fost redeschis publicului larg, cele patru muzee care își au sediul aici inaugurând, fiecare, expoziții temporare ce pun în valoare doar o parte din colecțiile muzeale.

Ștampila prima zi a acestei emisiuni s-a putut aplica la Oficiul Poștal Iași 1. Pentru a realiza ilustrate maxime, folosind  timbrele emisiunii și ștampila prima zi, am primit sprijinul total al domnului Florin Patapie-Raicu, din Iași, care a făcut eforturi mari pentru a procura cărțile poștale ilustrate necesare și pentru a le oblitera în timpul extrem de scurt avut la dispoziție. Până la urmă a ieșit un lucru foarte bun și îi mulțumesc din toată inima pentru aceasta! 

Iată câteva ilustrate maxime, din cele primite de la domnul Patapie acum câteva zile.

1. Clădirea Palatului Culturii.

Stilul palatului e neogotic, cu detalii ornamentale, avînd elemente heraldice în exterior. Aripile cu ieșindurile semicirculare au fost retrase și împodobite la fronton cu statui de arcași ce stau de strajă, iar pe laterale s-au construit două intrări sub forma unor turnuri boltite. Intrarea în palat se face printr-un turn donjon mare, cu creneluri și firide dominate de o acvilă cu aripile desfăcute. Palatul s-a impus prin dimensiunile sale remarcabile. Astfel, turnul central al clădirii, care atinge 55 de metri înălțime, făcea ca Palatul să fie considerat în epocă cea mai înaltă clădire din oraș cu o amprentă la sol de 7.330 mp și o suprafață desfășurată de 34.236, 35 mp. Dincolo de arhitectură, ceasornicul din turnul Palatului Culturii a contribuit în mod deosebit la faima clădirii. Despre acesta am scris mai multe aici.

Ilustrată maximă „Palatul Culturii noaptea”
MP: 2,20 lei; CPI: Complexul Muzeal Național „Moldova” Iași

Ilustrată maximă „Clădirea Palatului Culturii”
MP: 15,00 lei

Ilustrată maximă „Clădirea Palatului Culturii” - verso
MP: 15,00 lei

2. Sala Voievozilor, situată la etaj, este cea mai frumoasă şi monumentală încăpere a palatului, fiind ornamentată distinct de celelalte încăperi. Numele sălii se datorează unei celebre galerii de portrete ale domnilor Moldovei, precedaţi de strămoşii daci şi romani ai poporului român, respectiv Decebal, Traian şi Aurelian, trecând apoi la întemeietorii statului medieval şi continuând seria conducătorilor acestui teritoriu până la regele Carol al II-lea. În zona de vest a sălii se află un monumental şemineu de marmură, decorat cu un basorelief care reprezintă un „Arbore istoric”, împodobit cu portretele celor mai însemnaţi domni ai Moldovei, în vârful căruia tronează portretul regelui Ferdinand. 

Ilustrată maximă „Sala Voievozilor”
MP: 8,00 lei

Ilustrată maximă „Sala Voievozilor” - verso
MP: 8,00 lei

3. În perioada în care edificiul din Iaşi a fost Palat de Justiţie şi Administraţie, Sala „Henri Coandă” era destinată Curții cu Juri. Amplasarea centrală și decoraţiunile speciale subliniază însemnătatea deosebită a încăperii. Stucaturile din partea de sus a sălii sunt opera sculptorului Casei Regale, Emil Wilhelm August Becker. Arhitectul I. D. Berindei, care prezida Societatea Produselor Tehnice „H. Coandă” din Bucureşti, a cerut „găsirea” unui material mai ieftin care să imite textura şi sunetul lemnului de stejar. Acest material a fost inventat de Henri Coandă (numit bois-ciment de celebrul inventator) şi este întâlnit în mai multe săli din Palat. Totodată, de remarcat este şi faptul că sursa de inspiraţie în realizarea tavanului acestei săli  a fost  Westminster Hall din Londra. Intrarea în sala „Henri Coandă” este străjuită de două socluri rămase astăzi fără busturile inițiale. Acestea păstrează încă inscripționate numele foștilor miniștri de justiție Matei B. Cantacuzino (1855-1926) şi Gheorghe Mârzescu (1834-1901). Cele două busturi erau puse în valoare de fundaluri fastuoase, realizate din „mozaic bizantin”. Acest element arată că, probabil, inițial cele două socluri erau destinate unor busturi regale, idee la care s-a renunțat pe parcurs. În perioada comunistă cele două busturi au fost înlăturate, ambele personaje fiind indezirabile regimului. Bustul lui Matei Cantacuzino realizat de R. Hette, în 1925, se află astăzi în amfiteatrul ce îi poartă numele din cadrul Facultății de Drept din Iași. Bustul lui Gheorghe Mârzescu nu a mai fost găsit.

Ilustrată maximă „Sala Henri Coandă”
MP: 2,50 lei; CPI: Complexul Muzeal Național „Moldova” Iași

Surse: http://palatulculturii.ro/palatul-culturii-iasi

          https://ro.wikipedia.org/wiki/Palatul_Culturii_din_Ia%C8%99i

Să auzim de bine!

Alex M

România, țară membră a Uniunii Europene

Uniunea Europeană este rezultatul unui lung proces de cooperare și integrare inițiat în 1951 de șase state europene – Belgia, Germania de Vest, Franța, Italia, Luxemburg și Olanda –  care au fondat Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului (CECO). Aceasta a devenit, în 1957, Comunitatea Europeană, înființată la Roma sub numele de Comunitatea Economică Europeană (CEE). Uniunea Europeană a fost instituită prin Tratatul de la Maastricht, la 7 februarie 1992, tratat care a intrat în vigoare la 1 noiembrie 1993. Aceste schimbări instituționale au fost însoțite de mărirea numărului de state membre prin șapte valuri de aderări succesive (1973 – Danemarca, Irlanda și Marea Britanie, 1981 – Grecia, 1986 – Spania și Portugalia, 1995 – Austria, Finlanda și Suedia, 2004 – Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Cehia, Slovacia, Slovenia și Ungaria, 2007– Bulgaria și România, 2013 – Croația), Uniunea Europeană are acum 28 de state membre.

România a fost prima ţară din Europa de Est care a stabilit relaţii cu Comunitatea Europeană, în anul 1974, prin semnarea unui tratat bilateral, urmat de un acord cu privire la produsele industriale (1980). În 1990 s-au stabilit, prin semnarea unui acord de Comerţ şi Cooperare, relaţii diplomatice cu Uniunea Europeană, iar în 1993 s-a semnat Acordul de Asociere a României la Uniunea Europeană. În vara anului 1995 România a depus cererea de aderare la Uniune, care a fost urmată de decizia Consiliului European de la Helsinki, în 1999, pentru deschiderea negocierilor de aderare a României şi de lansare oficială, în februarie 2000, a procesului de negociere. După parcurgerea etapelor procesului de aderare, în luna decembrie a anului 2003 Consiliul European a stabilit calendarul de aderare a României şi Bulgariei astfel: finalizarea negocierilor în 2004, semnarea Tratatului de Aderare în 2005 și aderarea efectivă la 1 ianuarie 2007.

*   *   *

Romania was the first country in Central and Eastern Europe that had official relations with the European Community, through an understanding, from January 1974, which included Romania in the Community Generalized System of Preferences, followed by a series of agreements with the EEC for trade facilitation. In 1980, Romania proceeded to a de facto recognition of the European Economic Community by signing bilateral agreements, including the Agreement on establishment of the Romania – CEE Joint Commission.  In March, 1990, Romania was the first country of the communist block to establish official relations with the European Community. Another reference point in the relations is the signing, in 1993, of an association agreement, also known as a European Agreement, which entered into force in 1995. That same year, Romania put forth its official request to join the European Union, together with the National Strategy for the Accession Preparation, a document signed in Snagov by all the parliamentary political parties, which set forth the procedural stages and actions that would be taken to bring us closer to the European structures.  Romania wrapped up the accession negotiations during the EU winter Summit in Brussels, in December 2004. The Accession Treaty was signed on April 25th, 2005, in Luxembourg, our country becoming a Member State of the European Union, on January 1st, 2007.  

*   *   *

Filatelic, relațiile României cu Uniunea Europeană sunt ilustrate prin următoarele emisiuni de mărci poștale:

1. Semnarea Tratatului de Aderare a României la UE, 

Date tehnice:

-Număr de valori: 2 (5.000 lei fiecare)

- Număr de listă: 1682/1682a 

- Data introducerii în circulație: 25.04.2005

- Machetare: coli de 36 timbre și blocuri de 4 timbre (2 serii) 

- Tiraj: 1.114.272 timbre (30.000 blocuri)

- Plicuri prima zi: 750 seturi echipate cu mărci și 750 seturi echipate cu blocuri

Blocul de 4 timbre (2 serii) 

Cu aceste timbre am realizat două ilustrate maxime, cu prilejul Zilei Europei 2005, pe care le-am postat aici.

2. Emisiune comună România-Bulgaria. România și Bulgaria împreună în Uniunea Europeană, 

Date tehnice:

-Număr de valori: 2 (50 bani și 2,10 lei)

- Număr de listă:1748/1748a

- Data introducerii în circulație: 29.11.2006

- Machetare: coli de 36 timbre și minicoli de 8 timbre (4 serii) și o vinietă

- Tiraj: 100.152 serii

- Plicuri prima zi: 570 bucăți

Minicoala de 8 timbre (4 serii) și o vinietă

Iată și timbrele emise de vecinii noștri de la sud, în cadrul acestei emisiuni comune.

Blocul de 2 timbre (o serie), emis de Bulgaria

Ilustrată maximă realizată cu timbrul având valoarea nominală de 50 de bani. S-a folosit ștampila prima zi.

Ilustrată maximă la care s-a folosit marca poștală și ștampila prima zi introduse în circulație de Bulgaria. Cartea poștală ilustrată este editată în România.

3. România în Uniunea Europeană, 

Date tehnice:

-Număr de valori: 1 (2,20 lei)

- Număr de listă: 1752/1752a

- Data introducerii în circulație: 03.01.2007

- Machetare: coli de 24 timbre și 24 viniete; minicoli de 8 timbre și 8 viniete

- Tiraj: 520.080 timbre (8.000 minicoli)

- Plicuri prima zi: 570 bucăți

Minicoala de 8 timbre și 8 viniete

Ilustrată maximă realizată cu ștampila prima zi.

Carton filatelic la care s-a folosit ștampila prima zi. Nu este realizată concordanța de loc.

4. 10 ani, România în Uniunea Europeană, 

Date tehnice:

- Număr de valori: 1

- Număr de listă: 2133

- Data introducerii în circulație: 27.01.2017

- Machetare: coli de 32 timbre șiminicoli de 6 timbre cu manșetă ilustrată

- Tiraj: 26.030 timbre

- Plicuri prima zi: 500 bucăți

Minicoala de 6 timbre cu manșetă ilustrată

Ilustrată maximă realizată cu timbrul emisiunii și ștampila prima zi. Cartea poștală ilustrată - Allex Collection - tipărită la FullColor, București

Să auzim de bine!

Alex M

Orhidee sălbatice

Orhideele (Orchidaceae) formează o familie de plante în cadrul monocotiledonatelor. Este cea mai diversificată și răspândită dintre familiile de plante superioare, având mai mult de 30.000 de specii și peste 200.000 de hibrizi. De obicei, ele sunt asociate cu vegetaţia exotică a zonelor tropicale, dar sunt prezente şi în zonele de climă temperată. Potrivit sitului http://www.interferente.ro/specii-de-orhidee-salbatice-din-romania.html în România se găsesc cel puțin 58 de specii native de orhidee, care cresc în cele mai diverse locuri: pe pajiști, în mlaștini, la lizierele de păduri, precum și în luminișuri. În aproape toate țările europene ele sunt protejate prin lege. La noi, doar două specii, Papucul Doamnei si Sângele Voinicului, au acest privilegiu, datorită unor legi din anii 1938 și 1939.

La 25 ianuarie 2017, Romfilatelia a dedicat acestor flori deosebite o serie de patru mărci poștale. Emisiunea mai cuprinde un plic prima zi, 4 ilustrate maxime și un album filatelic. Detalii puteți vedea aici. 

Folosind cele patru timbre ale seriei și ștampila prima zi am realizat un set de ilustrate maxime. Cărțile poștale au fost tipărite la FullColor, București. Voi posta, în continuare, două ilustrate maxime realiyări personale și alte două din cele puse în vânzare de Romfilatelia.

1. Epipactis atrorubens (Dumbrăviţa roşcată) este o plantă rezistentă, cu tulpina scurtă şi acoperită de perişori, înflorind din iunie până în iulie, cu inflorescenţe de 20 şi 80 cm înălţime. Florile sale, în general în nuanțe de roșu-brun, răspândesc un miros puternic de vanilie, mai ales pe vreme caldă. Este răspândită pe întregul continent european.

 

Ilustrată maximă ”Epipactis atrorubens”. Realizare Romfilatelia.

2. Cephalanthera damasonium (Căpșunica) este o specie din genul Cephalanthera, cu flori care tind să nu se deschidă deoarece sunt monogame (cu polenizare autonomă, internă), ceea ce îi permite orhideei să se dezvolte chiar și la umbră profundă. Este  foarte răspândită în mare parte din Europa şi Orientul Mijlociu, precum și în Bhutan, India, Myanmar şi Yunnan.

 

Ilustrată maximă „Cephalanthera damasonium”.
Realizare personală

3. Orchis purpurea. La noi este cunoscută sub denumirile populare de Poroinic, Bujori, Gemanariță, Untul vacii etc. Această specie poate ajunge până la 100 cm înălțime, are frunze late și lung lanceolate și o inflorescență ce cuprinde până la 50 de flori individuale. Crește în pădurile însorite din Europa, Africa de Nord și Turcia.

Ilustrată maximă „Orchis purpurea”. 
Realizare personală

4. Epipactis helleborine (Mlăștinița) creşte până la o înălţime de 80 cm şi are frunze verzi, terne, largi, puternic striate şi aplatizate. Este foarte răspândită în mare parte din Europa şi Asia, precum şi în nordul Africii. 

Ilustrată maximă „Epipactis helleborine”. Realizare Romfilatelia.

* * *

Descrierea celor patru specii de orhidee reprezentate pe mărcile poștale ale acestei emisiuni a fost preluată de pe pagina de internet http://romfilatelia.ro/ro/orhidee-salbatice/.


Să auzim de bine!
Alex M

La anul şi la mulţi ani!

Tradiţiile româneşti de Anul Nou sunt subiectul unei emisiuni de mărci poştale pusă în circulaţie la data de 21 decembrie a.c. Pe cele patru timbre ale seriei sunt prezentate o parte din obiceiurile populare ale sfârşitului de an la români, astfel:

            - Pluguşorul, pe marca poştală de 2,20 lei;

            - Mersul cu buhaiul, pe timbrul de 2,50 lei;

            - Jocul Ursului, pe valoarea de 8 lei;

            - Jocul Caprei, pe marca de 15 lei.

Detalii despre întreaga emisiune găsiţi aici.

Folosind timbrele acestei emisiuni şi ştampila prima zi, aplicată la OP Bucureşti 37, am realizat mai multe ilustrate maxime.

1. Ilustrată maximă „Cu plugul”. Cartea poştală ilustrată este tipărită de Editura Librăriei SOCEC & Co.

Urarea cu plugul, plugușorul cum i se mai spune în popor, este un străvechi obicei agrar practicat de români cu prilejul Anului Nou. Cu adânci rădăcini în spiritualitatea româneasca, pluguşorul este o colindă declamată, având ca subiect munca depusă pentru obţinerea pâinii. Plugul, ornat cu hârtie colorată, panglici, şervete şi flori, pe care se punea şi un brad, era nelipsit în acest colind.

Ilustrată maximă „Cu plugul”
Cartea poştală ilustrată este tipărită de Editura Librăriei SOCEC & Co.

Ilustrată maximă „Cu plugul” - verso

2. Ilustrată maximă „Cu buhaiul”

Colindul cu buhaiul este un obicei agrar structurat după modelul colindelor cântate de Anul Nou. În conştiinţa populară este, de foarte multe ori, sinonim cu Pluguşorul. Buhaiul este o mică tobă din lemn, cu piele de oaie la un capăt, bine întinsă pe circumferinţă, din centrul căreia atârnă o coamă lungă din fire de păr de cal sau chiar o simplă sârmă. Cu acest instrument muzical popular se imită răgetul taurului, străveche divinate agrară. 

Ilustrată maximă „Cu buhaiul” 

Ilustrată maximă „Cu buhaiul” - verso

3. Ilustrată maximă „Umblatul cu ursul”

Jocul urșilor este un obicei arhaic care se practică în ajunul Anului Nou, îndeosebi în Moldova, și constă în interpretarea unui ritual de către o ceată de urători. Aceasta este alcătuită din ursari, persoane deghizate în urs, fluierari şi toboșari, fiecare dintre ei interpretând un anume rol. In trecut, țiganii ursari foloseau pentru colindat urși reali, crescuți și dresați în acest scop.

Ilustrată maximă „Umblatul cu ursul”

4. Ilustrată maximă „Jocul Caprei”

Mersul cu Capra, (Dansul Caprei sau Jocul Caprei) este un obicei ce se ţine între Crăciun şi Anul Nou. Capra este cunoscută, în funcţie de zona etnografică, sub nume diferite: Bouriţă, Turcă, Cerb, Brezaie, Malanca. Ea se compune din „clonţ” – cap lucrat din lemn, cu maxilarul inferior mobil pentru a „clămpăni” şi „coarne” bogat împodobite cu oglinzi, mărgele, ciucuri coloraţi, panglici multicolore, clopoţei, zurgălăi şi blană de capră sau de iepure. În cadrul sărbătorilor agrare jocul a devenit un ritual menit să aducă rodnicie anului care urmează, spor de animale în turmele păstorilor, bogăția recoltelor – invocat şi evocat de boabele care se aruncă de gazdă peste cortegiul „caprei”.

Ilustrată maximă „Jocul Caprei”

Surse de informare: [1], [2], [3], [4].

LA MULŢI ANI 2017!

Cu drag,

Alex M

Ilustrate maxime cu alimente din Biblie.

La data de 24 noiembrie 2016 a fost pusă în circulaţie prima parte a emisiunii de mărci poştale intitulate „Trăieşte sănătos. Alimentele Bibliei”. Este vorba de patru timbre (valoare nominală 29,10 lei) şi un set de două plicuri "prima zi" (68 de lei).  Pentru detalii daţi clic aici.

În Biblie găsim multe referiri, oferite direct de divinitate, despre alimentele necesare şi bune pentru sănătatea oamenilor. Astfel, Dumnezeu i-a spus lui Moise că îl va duce “într-o ţară bună,…o ţară în care se află grâu, orz, viţă de vie, smochine şi rodii … măslini, untdelemn şi miere, în care fără lipsă vei mânca şi nu vei duce lipsă de nimic” (Deuteronomul, 8.7-9). Descoperirile ulterioare ale ştiinţei au confirmat efectele miraculoase ale acestor alimente.

Folosind cele patru mărci poştale, ştampila prima zi şi cărţi poştale particulare, tipărite la FullColor, Bucureşti am realizat câteva ilustrate maxime. Şi de această dată am beneficiat de sprijin total din partea doamnei diriginte a OP Bucureşti 37. Menţionez că la acest oficiu a fost pusă la dispoziţia doritorilor ştampila "prima zi" şi timbrele emisiunii.

1. Ilustrate maxime cu grâu şi pâine.

Cercetările arheologice de la Cucuteni, judeţul Iaşi, arată că grâul se cultiva pe teritoriul ţării noastre încă din neoliticul superior şi epoca bronzului (3000-1000 i.e.n.). Este dovedit faptul că această cereală, pe care o găsim în “pâinea noastră cea de toate zilele”, este mai sănătoasă atunci când este procesată cât mai puţin posibil. O dietă bogată în cereale integrale creşte nivelul de energie din corp, scade colesterolul şi ne fereşte de diabet, pietre la rinichi şi alte boli. Și orzul este menționat în Sfânta Scriptură, având aceleași efecte benefice pe care le are și grâul.

Ilustrată maximă "Boabe de grâu"

Ilustrată maximă "Pâine din făină integrală de grâu"

Ilustrată maximă "Pâine din făină integrală de grâu" - verso

2. Ilustrate maxime cu rodii şi smochine.

Rodiile sunt bogate în antioxidanți şi ajută la îmbunătăţirea circulaţiei sângelui, reduc riscul de cancer, întăresc sistemul imunitar, protejează ficatul și rinichii și previn obezitatea şi bolile cardiovasculare. Acest fruct poate fi consumat în stare naturală şi sub formă de suc. Fiind bogat in antioxidanţi, ne protejează de colesterolul “rău”şi îmbunătăţeşte circulaţia sângelui.

Foarte des menționate în Biblie sunt şi smochinele. Aceste fructe pot fi mâncate atât uscate, cât şi crude, conţin un nivel ridicat de potasiu care ajută la controlul tensiunii arteriale, sunt bogate in fibre dietetice şi reprezintă o sursă importantă de calciu, protejând densitatea osoasă. Frunzele de smochin sunt folosite pentru obţinerea unui extract despre care se crede că poate reduce nivelul de insulină al bolnavilor de diabet.

Ilustrată maximă "Rodie" 

Ilustrată maximă "Smochine" 

3. Ilustrate maxime cu struguri.

Strugurii sunt menționați, şi ei, în Sfânta Scriptură. Fiind bogați în vitamine și antioxidanți, aceștia protejează ficatul și inima, au proprietăți diuretice și antiasmatice, contribuie la scăderea colesterolului, energizează organismul şi întăresc sistemul imunitar, ocrotesc ochii, îmbunătăţesc memoria și au efect anticancerigen.

Ilustrată maximă "Struguri" 

3. Ilustrate maxime cu măsline şi ulei de măsline.

Măslinele țin colesterolul sub control, întăresc sistemul imunitar, contribuie la menținerea sănătății pielii și părului, au proprietăți antiinflamatorii și calmează durerile reumatice. Cercetătorii au ajuns la concluzia că patru lingurițe de  ulei de măsline pe zi sunt suficiente pentru a scădea riscul de infarct în șase săptămâni. Conţinând vitamina „E”, uleiul de măsline previne apariţia cancerului de colon, a gastritei şi altor probleme la stomac.

Ilustrată maximă "Măsline verzi şi ulei de măsline" 

Să auzim de bine!

Alex M

Pasiuni regale.

La 25 octombrie 2016, regele Mihai I (1927-1930; 1940-1947) a împlinit 95 de ani. Cu acest prilej Romfilatelia a pus în circulaţie o nouă emisiune de mărci poştale, a cincea din luna octombrie!!, intitulată „Motoarele, pasiune regală”. Detalii despre această emisiune de mărci poştale sunt prezentate aici. A fost realizat şi un set de ilustrate maxime.Cele patru patru timbre au a doua cea mai scumpă valoare nominală din acest an (31,50 lei). Locul întâi în acest clasament al speculei îl ocupă, detaşat, seria “Români geniali”, cu 53,50 lei. Iată unde s-a ajuns cu această adevărată nebunie a preţurilor practicate fără ruşine de furnizorul naţional de timbre. Revenind la subiectul nostru, trebuie să remarc şi faptul că timbrele în cauză au ajuns cu întârziere la magazinele filatelice din Bucureşti, iar la Oficiul Poştal Bucureşti 37 n-au ajuns deloc. De unde se vede că Poşta Română a reuşit să depăşească incompetenţa romfilatelică. Bravo lor!

În aceste condiţii, la care, colac peste pupăză, s-a adăugat şi postarea pe internet cu mare întârziere a imaginilor timbrelor, am reuşit să realizez mai multe ilustrate maxime, folosind ştampila prima zi şi cărţi poştale particulare tipărite la FullColor, Bucureşti.

1. Ilustrată maximă “Automobilul Aero 30 Roadster”.

Regele Mihai a deținut 38 de autovehicule, la care se adaugă 4 jeepuri militare americane, toate originale, unele dintre ele primite în dar, altele recondiţionate de el, personal. Prima mașină, un Morris din 1927, a primit-o în dar când avea doar opt ani, în 1929, de la unchiul său, Principele Nicolae.

Automobilul Aero 30 Roadster a fost primit cadou în anul 1937, de la preşedintele Cehoslovaciei Edvard Beneš.

2. Ilustrată maximă “Regele Mihai conducând motocicleta”.

3. Automobilul a fost pasiunea comunã a Regelui Mihai şi Reginei Ana. Ilustrata maximă care urmează evidenţiază acest lucru.

4. Avioanele sunt o altă pasiune a Regelui Mihai care a obţinut brevetul de pilot în septembrie 1943, având în total 955 ore și 55 minute de zbor, pe 50 de aeronave diferite. Aflat în Elveţia, Regele a semnat în anul 1956 un contract cu compania aeriană Lear Jets and Co, unde a efectuat zboruri de încercare pentru verificarea instrumentelor de pilotaj. Următoarea ilustrată maximă îl prezintă în această postură.

Să auzim de bine!

Alex M

Infrastructura Luminii Extreme - Fizica Nucleară. Ilustrate maxime.

Infrastructura Luminii Extreme - Fizica Nucleară (Infrastructura Extreme Light Infrastructure - Nuclear Physics), prescurtat  ELI-NP, va fi cea mai avansată infrastructură de cercetare din lume şi a va consta din două componente:

- un sistem laser de foarte mare intensitate, compus din două lasere cu pulsuri ultrascurte de 10PW;

- cel mai strălucitor fascicul reglabil de raze gama produs de un accelerator clasic.

ELI-NP va putea să efectueze atât experimente combinate între laserul de mare putere şi fasciculul gama, cât şi experimente independente. Această combinaţie unică va permite ELI-NP să abordeze un spectru amplu de tematici de cercetare in domeniile fizicii fundamentale, fizicii nucleare şi astrofizicii, ştiinţei materialelor, al managementului materialelor nucleare şi ştiinţelor vieţii.

ELI-NP este implementat la Măgurele (jud. Ilfov), de Institutul Naţional de Fizică si Inginerie Nucleară “Horia Hulubei”, care contribuie cu aproape 10% la producţia ştiintifică naţională.

Mai multe puteţi afla de pe pagina de internet a proiectului http://www.eli-np.ro/ro/

Marţi,11octombrie a.c., a fost pusă în circulaţie, într-un anonimat deplin, o emisiune de mărci poştale, compusă din două timbre şi o coliţă dantelată, dedicată acestui proiect, sub denumirea „Dincolo de frontierele cunoaşterii, Lasser Valley - Land of Lights”. Emisiunea este completată de un plic prima zi.

Minicolile de 5 timbre şi o vinietă ale emisiunii

Coliţa dantelată a emisiunii

Ştampila prima zi a emisiunii

Vă prezint, în continuare, patru dintre ilustratele maxime pe care le-am realizat folosind:

            - mărcile poştale  ale acestei emisiuni;

            - ştampila prima zi;

            - cărţile poştale ilustrate, machetate personal şi tipărite la FullColor, Bucureşti.

Mulţumesc cu acest prilej personalului OP Bucureşti 37 (unde s-au găsit timbrele, coliţa dantelată precum şi ştampila prima zi), pentru sprijinul amabil acordat, ca întotdeauna de altfel, în vederea realizării tuturor pieselor filatelice dorite.

1. Ilustrată maximă „Horia Hulubei”.

Horia Hulubei (1896-1972) este savantul care a format generații de specialiști în fizica atomică și nucleară creând, în prima jumătate a secolului trecut, şcoala de fizicieni atomişti din România. În același timp, el are importante descoperiri științifice. Astfel, a obținut - primul în lume - spectre de raze X în gaze. În acest scop, el și-a construit un spectrometru special, de concepție proprie. Savantul român are contribuții importante și în fizica neutronilor, în studiul elementelor transuraniene, în studiul reacțiilor nucleare, mai ales în ceea ce privește interacțiunile nucleare la energii joase, medii și înalte. A studiat, de asemenea, dezintegrarea mezonilor. În plus, de numele său este legată şi înfiinţarea Institutul de Fizică Atomică de la Măgurele, unde a fost construit primul reactor nuclear din ţara noastră. A fost membru corespondent al Academiei de Științe din România începând cu anul 1935 şi membru titular din 1941. A fost ales membru corespondent al Academiei Române în anul 1937, iar în 1946 a devenit membru titular. În 1948 a fost îndepărtat din Academie, dar în 1955 a fost repus în drepturi.

Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Horia_Hulubei

Ilustrată maximă „Horia Hulubei”

2. Ilustrată maximă „Atomul”. Triplă concordanţă de imagine.

Ilustrată maximă „Atomul”

3. Ilustrată maximă „Ion I. Agârbiceanu”.

Fizicianul Ion I. Agârbiceanu (1907 - 1971) a fost fiul prozatorului, scriitorului și preotului Ion Agârbiceanu. Ca specialist în fizică atomică - spectroscopie, a proiectat, între anii 1960-1961, primului laser cu gaze din România. A fost reprezentantul României la „International Union of Pure and Applied Physic” și la „European Group for Atomic Spectroscopy”. La 21 martie 1963 a fost ales membru corespondent al Academiei Române.

https://ro.wikipedia.org/wiki/Ion_I._Ag%C3%A2rbiceanu

Ilustrată maximă „Ion I. Agârbiceanu”

4. Ilustrată maximă „Macheta clădirii care va adăposti laserul”
Potrivit http://www.eli-np.ro/ro/, infrastructura construită a ELI-NP se va întinde pe o suprafaţă de aproximativ 33.000 m² de clădiri noi, de înaltă calitate şi eficiente din punct de vedere energetic. Din această suprafaţă, aproximativ 23.700 m² sunt alocaţi sistemului laser de mare putere, sistemului gama de mare intensitate şi instrumentaţiei pentru experimente. Sunt prevăzute 8 săli de experimente concepute pentru o dispunere reconfigurabilă, prin utilizarea blocurilor mobile de beton. ELI-NP va fi o infrastructură cu acces deschis. Construcţiile civile includ o clădire de birouri, o casă de oaspeţi şi o cantină.

Ilustrată maximă „Macheta clădirii care va adăposti laserul”

Ilustrată maximă „Macheta clădirii care va adăposti laserul”
- verso -

* * *

NOTĂ:

1. După cum se observă, timbrele emisiunii au un bun potenţial maximafil. În ceea ce priveşte marca poştală a coliţei dantelate am mari reţineri privind mesajul ei. Imaginea acesteia reprezintă proiectul unei construcţii care, chiar dacă va fi destinată pentru amplasarea aparaturii ştiinţifice, nu are totuşi, legătură cu tema emisiunii. Dar pentru personalul atotştiutor de la Romfilatelia a fost mai simplu să copieze o fotografie de pe internet, pe care să „o vândă” sub sloganul “Dincolo de frontierele cunoaşterii”, de care este foarte departe chiar numai şi pentru faptul că este vorba doar o machetă, în loc să se gândească puţin mai profund la o ilustraţie adecvată. Sau să fi solicitat părerea unor specialişti!

2.M-am întrebat de ce denumirea emisiunii cuprinde sintagma „Laser Valley - Land of Lights”, înscrisă pe aceeaşi coliţă buclucaşă, dar şi în denumirea emisiunii?

Răspunsul este următorul:

Pornind de la potențialul de dezvoltare urbană, legat de proiectul ELI – NP, a zonei dintre București (la nord) și râul Argeș (la sud), cuprinzând atât Lacul Mihăilești, cât şi localitatea Măgurele, Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice, în parteneriat cu Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” și cu Universitatea Tehnică de Construcții București au organizat Concursul Internațional Laser Valley - Land of Lights. Competiţia s-a desfăşurat în perioada 18 martie-12 septembrie 2016, fiind deschisă echipelor interdisciplinare formate din studenți, tineri absolvenți și tineri cercetători din țară și din străinătate. Rezultatele au fost anunțate pe 13 septembrie, iar câștigătorii pe 20 septembrie. La 11 octombrie a avut loc la Măgurele festivitatea de înmânare a premiilor. Concluzionând, singura legătură între denumirea acestei emisiuni sau, mă rog, o parte a ei, şi proiectul ELI-NP este că data punerii în circulaţie a emisiunii coincide cu cea a festivităţii menţionate mai sus. Detalii despre această competiţie găsiţi aici, iar rezultatele le puteţi vedea pe această pagină.

Să auzim de bine!

Alex M