Pictură pe ilustrate maxime

Emisiunea de mărci poștale dedicată aniversării a 200 de ani de la nașterea pictorului armean Ivan Aivazovsky, prevăzută în prima variantă a programului editorial pe anul 2017 al Romfilatelia, a devenit, în final, o serie de patru timbre ce a fost pusă în circulație la 7 iulie sub denumirea „Peisaje marine în pictură”, având ca imagini următoarele tablouri:

- „Oraș pe malul mării (Napoli)”, realizat de Nicolae Grigorescu (2,20 lei);

- „Balcic”, de Cecilia Cruțescu-Stork (2,70lei);

- „Balcic”, pictat de Dumitru Ghiață (8 lei);

- „Naufragiul (detaliu)”, creiat de Ivan Aivazovsky (15 lei).

Detalii despre această emisiune puteți vedea aici.

Prezint, mai jos, ilustratele maxime realizate cu timbrele și ștampila prima zi ale acestei emisiuni. Cărțile poștale au fost tipărite la FullColor, București.

1. Nicolae Grigorescu (1838-1907) a pictat tabloul  „Oraș pe malul mării (Napoli)” între anii 1873-1874, atunci când artistul a făcut călătorii de studii în Italia (Roma, Napoli, Pompei), Grecia și la Viena. Pictura are dimensiunile 18x34,5cm și este realizată în ulei pe lemn. 

Ilustrată maximă „Oraș la malul mării (Napoli)”

2. Balcic este un oraș din nord-estul Bulgariei situat la țărmul Mării Negre . În perioada 1913-1940 a aparținut României, împreună cu restul Dobrogei de Sud, în urma celui de-al Doilea Război Balcanic (iunie-august 1913). În Balcic se află celebrul Castel (“Cuibul liniștit”), reședința preferată a Reginei Maria a României, înconjurat de o la fel de celebră grădină botanică unicat în Europa centrală și de est, în special datorită colecției de cactuși. Totodată, încă din prima jumătate a secolului XX, Balcicul a reprezentat o atracție pentru mulți pictori români. Printre aceștia sunt și Cecilia Cuțescu-Stork (1879-1979), care a avut o vilă în aproprierea Castelului Reginei, și Dumitru Ghiață (1888-1972). Tablourile lor, reprezentate pe timbrele acestei emisiuni, se intitulează la fel: „Balcic”. 

Ilustrată maximă „Balcic”.
Tablou pictat de Cecilia Cuțescu-Stork

Ilustrată maximă „Balcic”.
Tablou pictat de Cecilia Cuțescu-Stork (verso)

Ilustrată maximă „Balcic”. Tablou pictat de Dumitru Ghiață

3. „Naufragiul” este unul din cele trei tablouri care, potrivit „ro.wikipedia.org”, se găsesc în patrimoniul Muzeului Național de Artă al României. Lucrarea aparține lui Ivan Aivazovsky (1817-1900), pictor rus de origine armeană, renumit pentru peisajele marine pictate, acestea constituind mai mult de jumătate din opera sa.

Ilustrată maximă „Naufragiul”.
Tablou pictat de Ivan Aivazovsky

Să auzim de bine!

Alex M

Ilustrate maxime la aniversarea Clubului Sportiv al Armatei „Steaua” București

Aniversarea a 70 de ani de la înființarea Clubului Sportiv al Armatei „Steaua” București (7 iunie 1947) a fost celebrată filatelic printr-o emisiune de mărci poștale alcătuită dintr-un timbru, care are valoarea nominală de 8 lei, plus un plic "prima zi". Ca forme de machetare au fost folosite coala de 32 de timbre şi minicoala de 8 timbre + 1 vignietă.

Minicoala de 8 timbre + 1 vignietă

L-am rugat pe colegul și bunul meu prieten, Dumitru Bâsceanu, să exprime câteva gânduri la această aniversare, cunoscând faptul că este un foarte bun cunoscător al fenomenului sportiv din armată. Dovada o găsiți aici. A răspuns cu amabilitate rugăminții mele, iar cele de mai jos îi aparțin.

<< Cotat printre cele mai puternice cluburi din România "Steaua" București și-a onorat întodeauna cartea sa de vizită. În istoria de 70 de ani a clubului, sportivii săi s-au întors, de la mai toate marile competiții interne si internaționale, purtând la piept medalii. Drumul olimpic a început la J.O. de la Helsinki (1952) când Iosif Sârbu a obținut prima medalie de aur a României. Bilanțul olimpic al clubului este de 100 de medalii olimpice (o treime din cele 307 ale Romaniei). Să adăugăm sutele de alte trofee obținute la celelalte competițiii internaționale (155 de medalii la campionatele mondiale, 287 la cele europene), precum şi 11.483 de titluri naţionale. 

C.S.A. "Steaua" București a fost și va rămâne un ambasator de elită al sportului românesc. Steaua de ieri și de azi, Steaua dintodeauna, este mai mult decât un nume. Ea a fost și rămâne o mândrie a Armatei, legenda vie a sportului românesc. >>

Filatelic am realizat două ilustrate maxime, una din ele având triplă concordanță.

1. Ilustrată maximă „Sigla CSA Steaua”.

Ilustrată maximă „Sigla CSA Steaua”

 

Ilustrată maximă „Sigla CSA Steaua” - verso

Ilustrată maximă „Sigla aniversară a CSA Steaua”

Ilustrată maximă
„Sigla aniversară a CSA Steaua”

*    *    *

De mult timp mărcile poștale românești nu mai sunt „un mijloc de informare în masă, de educare şi mai ales de promovare a valorilor (românești) în întreaga lume”. Am citat din prezentarea făcută de directorul general al Romfilatelia pe pagina de internet a instituției. Ca urmare, nu mă așteptam la minuni nici de la această emisiune care, după părerea mea, este un alt eșec: tiraj mic, valoare nominală mare, iar timbrul  ilustrează un subiect facil: sigla aniversară a clubului. Nu ni se (re)aduce în atenție nici măcar un moment semnificativ  din activitatea remarcabilă a acestui Club.Mare păcat! Poate altădată!?

Să auzim de bine!

Alex M

Bijuterii antice pe ilustrate maxime

Vineri 26 mai Romfilatelia a introdus în circulație emisiunea de mărci poștale Colecții de marcă, alcătuită din patru timbre și o coliță dantelată. Atât timbrele emisiunii, cât și cel al coliței reprezintă bijuterii antice aflate în patrimoniul Muzeului Național de Istorie a României (MNIR) și care, în prezent, fac parte din Expoziţia itinerantă ”Aurul și argintul antic al României”. Acestea sunt următoarele:

            - doi cercei (sec. VII d.Hr.) descoperiţi la Coşoveni, județul Dolj (pe valoarea nominală de 4 lei);

            - pandantiv cu clopoţei (sec.V d.Hr.) descoperit la Apahida, județul Cluj (pe timbrul de 4,50 lei);

            - o pereche de cercei (sec. V d.Hr.) descoperită în județul Sibiu (pe marca poștală de 8 lei);

            - o brăţară polispiralică (sec. I Î. Hr) de la Sarmizegetusa Regia, județul Hunedoara (pe timbrul de 12 lei);

            - o brăţară tubulară (sec. IV î. Hr.), descoperită în tezaurul de la Cucuteni-Băiceni din  județul Iaşi, pe timbrul coliței având valoarea nominală de 15 lei.

Imaginile timbrelor și alte informații puteți afla din fișa emisiunii.

Expoziţia itinerantă „Aurul și argintul antic al României” reunește peste o mie de piese arheologice reprezentative, lucrate din aur şi argint, descoperite pe teritoriul României. Structura expoziţiei ilustrează, prin aceste obiecte de o deosebită valoare istorică, estetică şi simbolică, o perioadă de peste șase milenii, cuprinsă între Neo-Eneolitic şi Antichitatea Târzie (mileniul al V-lea a.Ch. – secolul al VII-lea p.Ch).

La această inițiativă expozițională a MNIR s-au alăturat alte 31 de muzee din țară,

Acest eveniment cultural remarcabil a fost prezentat publicului, mai întîi la București, în perioada  decembrie 2013 – martie 2014. Ulterior, expoziţia a fost vernisată în alte 16 mari oraşe din România: Timişoara, Oradea, Satu Mare, Sibiu, Cluj-Napoca, Târgu Mureş, Alba Iulia, Sfântu Gheorghe, Buzău, Craiova, Iaşi, Constanţa, Piatra Neamţ, Suceava, Bârlad și Galați (unde se găsește în prezent).

Din 24 iunie, expoziţia va pleca mai departe la Debreţin. Sursa.

Pentru a face ilustrate maxime cu timbrele acestei emisiuni și ștampila prima zi am folosit cărți poștale ilustrate procurate de la MNIR, dar și unele realizate personal și tipărite la FullColor, București. 
1. Ilustrată maximă „Doi cercei din tezaurul de la Coșoveni”.

Pe teritoriul comunei Coşoveni din județul Dolj, s-au descoperit două tezaure datând din secolele V – VII d.Hr., aflate acum la Muzeul Național de Istorie a României din București. Cel de al doilea tezaur se compune dintr-o fibulă de argint aurit, doi cercei diferiţi cu pandantiv stelat, din argint aurit, două verigi, provenite probabil de la alţi doi cercei, un fragment cu ornament granulat şi un fragment de colan cu ornament ştanţat, din argint.

Ilustrată maximă „Cercei din tezaurul de la Coșoveni”

2. Ilustrată maximă „Pandantiv cu clopoţei din tezaurul de la Apahida”

La Apahida, în județul Cluj, s-au descoperit în anii 1889, 1968 şi 1979 trei morminte princiare atribuite neamului germanic al gepizilor. Din inventarul primului mormânt s-au păstrat mai multe obiecte de aur, o fibulă cruciformă cu butoni, o brăţară cu capetele îngroşate, trei inele, o cataramă de centură şi o a doua cataramă mai mică, cinci pandantive cu clopoţei, două căni de argint, o bandă de aur şi mai multe aplice, folosite probabil pentru ornamentarea sau repararea unor vase. Pandantivele sunt realizate din aur şi granate şi prezintă, fiecare, un cap de animal, încununat cu câte o prismă cu feţe din granat. Clopoţeii sunt ataşaţi prin lănţişoare subţiri de aur.

Ilustrată maximă
„Pandantiv din tezaurul de la Apahida”

Ilustrată maximă 
„Pandantiv din tezaurul de la Apahida” - verso

3. Ilustrată maximă „Pereche de cercei din tezaurul de la Velț”.

În anul 1905 s-a descoperit, într-un mormânt din satul Velț, județul Sibiu, un tezaur din epoca migraţiilor, compus din două pseudofibule îmbrăcate în lame de argint şi de aur cu aplici de pietre preţioase, doi cercei de aur, o cataramă de aur masiv, un inel de bronz şi o mărgea de chihlimbar, datând de la începutul secol V d.Chr.

Ilustrată maximă
„Cercei din tezaurul de la Velț”

 

Ilustrată maximă „Cercei din tezaurul de la Velț”
-verso -

4. Ilustrată maximă „Brăţară plurispiralică de la Sarmizegetusa Regia”.

Cel puțin 20 de spirale din aur masiv au fost descoperite pe teritoriul României, la Sarmizegetusa Regia, județul Hunedoara. Specialiștii le-au considerat cele mai valoroase obiecte de tezaur provenite din zona Munților Orăștiei, dar toate au ajuns pe piața neagră a antichităților și doar 13 dintre ele au fost recuperate până în prezent de statul român. Sursa.

Ilustrată maximă
„Brăţară plurispiralică de la Sarmizegetusa Regia”

Ilustrată maximă
„Brăţară plurispiralică de la Sarmizegetusa Regia”-verso

5. Ilustrată maximă „Brăţară tubulară din tezaurul de la Cucuteni-Băiceni”.

Tezaurul a fost descoperit în anul 1959 într-o lutărie de pe dealul Laicu din comuna Cucuteni-Băiceni, județul Iași și conţine doar obiecte de aur: un coif, 4 aplice pătrate pentru harnaşament, brăţară de paradă sub formă de spirală cilindrică, realizată dintr-un tub îngroşat spre extremităţ și terminată cu capete de berbec ornamentate,3 aplice circulare, 4 triunghiulare, una dreptunghiulară, una în formă de vioară, doi nasturi sferoidali, alte obiecte mai puţin importante, în total puțin peste 2 kg de aur.

Ilustrată maximă
„Brăţară tubulară din tezaurul de la Cucuteni-Băiceni”

Ilustrată maximă
„Brăţară tubulară din tezaurul de la Cucuteni-Băiceni” - verso

Să auzim de bine

Alex M

Ilustrate maxime la aniversarea Muzeului Național al Literaturii Române

Muzeul Național al Literaturii Române a fost înființat la 1 iunie 1957 de criticul şi istoricul literar Dumitru Panaitescu - Perpessicius. La început, muzeul a funcționat într-o clădire din șoseaua Kiseleff, iar între anii 1964 - 1966 în fosta casă a lui Mihail Sadoveanu din strada Muzeul Zambaccian. Din 1967 a primit ca sediu Casa Krețulescu, pe Bulevardul Dacia, iar în anul 2014 muzeul a fost evacuat, în urma unui proces de retrocedare a imobilului respectiv, fiind mutat provizoriu în spații de depozitare aflate în clădirea Casei Presei Libere. La 21 martie 2017, de Ziua Mondială a Poeziei, a fost inaugurat noul sediu al Muzeului Naţional al Literaturii Române, într-o clădire situată pe strada Nicolae Crețulescu, la numărul 8, în centrul Capitalei. Potrivit sitului  http://www.descopera.ro,  academicianul Eugen Simion a subliniat, în alocuțiunea rostită cu acest prilej, că actualul amplasament al muzeului se găseşte în apropierea locului unde s-a aflat casa în care Slavici l-a găzduit pe Eminescu, este aproape de locul fostei case a lui Titu Maiorescu și în vecinătatea reşedinţei lui Radu Gyr, a lui Geo Bogza şi a lui Nichita Stănescu.

Muzeul Național al Literaturii Române deține peste 300.000 de manuscrise, cărți vechi și rare, documente istorico-literare, obiecte personale și piese de mobilier care au aparținut scriitorilor români, obiecte de artă plastică (pictură, grafică, sculptură), periodice, fotografii și înregistrări audio-video. Informații mai multe puteți afla accesând pagina de internet  a muzeului.

La aniversarea a 60 de ani de la înființarea Muzeului Național al Literaturii Române, Romfilatelia a pus în circulație, la 17 mai 2017, o emisiune de mărci poștale și un întreg poștal. Seria este alcătuită dintr-un timbru și o coliță dantelată, având valorile nominale de 8 și, respectiv, 16 lei. Pe marca poștală este reprezentat fondatorul muzeului, Perpessicius, iar pe timbrul coliței dantelate se află sigla muzeului. Puteți afla detalii consultând fișa emisiunii.

Cu acest prilej am realizat trei ilustrate maxime, folosind:  

- timbrul emisiunii și cel al coliței dantelate;

- ștampila prima zi, care a funcționat la OP București 37;  

- cărțile poștale ilustrate tipărite la FullColor, București. 
De asemenea, am francat întregul poștal, cod 017/2017 cu timbrul emisiunii și l-am obliterat cu ștampila prima zi, obținând un plic prima zi, dar și un „întreg poștal maxim”.                                              

1. Ilustrată maximă „Perpessicius - Dumitru S. Panaitescu”.

Perpessicius (pseudonimul lui Dimitrie S. Panaitescu), poet, critic și istoric literar  s-a născut la 21 octombrie 1891, la Brăila. Școala primară și cursurile liceale le-a urmat în orașul natal. După absolvirea liceului, în 1910, a urmat cursurile Facultății de Litere și Filosofie a Universității din București, luându-și licența în filologie romanică în 1914. 
A debutat în presă cu schița „Omida. Din lumea celor care se târăsc.”, semnată Victor Pribeagu. A folosit pseudonimul „Perpessicius” începând cu 1915, în revista „Cronica”. 
La intrarea României în război, a fost mobilizat și trimis pe frontul din Dobrogea. In octombrie 1916 a fost grav rănit și şi-a pierdut mâna dreaptă din antebraţ. După război, a fost profesor de limba română la licee din Arad, Tg. Mureș, Brăila. În perioada 1929 – 1951 a predat la Liceul „Matei Basarab” din București. 
De asemenea, a desfășurat o bogată activitate gazetărească materializată prin colaborări la principalele publicaţii ale vremii: „Universul literar”, „Ideea europeană”, „Gândirea”, „Revista Fundaţiilor Regale”, „Spre ziuă”, „Cugetul românesc” și altele. Între 1934 și 1938 a deținut cronica literară la ''Radio București''.

Perpessicius s-a dedicat, începând din 1933, studiului manuscriselor lui Mihai Eminescu rezultând ediția critică a operei marelui poet, în șase volume monumentale publicate în perioada 1939 - 1963. Pentru această lucrare a primit, în 1954, Premiul de Stat. Un an mai târziu a devenit membru titular al Academiei Române și a fost numit, Directorul Bibliotecii Academiei Române (1955-1971). A întemeiat şi condus Muzeul Literaturii Române (1957-1971). A murit la București, la 29 martie 1971.

Ilustrată maximă „Perpessicius-Dumitru S. Panaitescu

Ilustrată maximă „Perpessicius-Dumitru S. Panaitescu, verso

2. Ilustrată maximă „Sigla Muzeului Național al Literaturii Române”, realizată cu timbrul emisiunii.

Ilustrată maximă „Sigla MNLR”(timbrul emisiunii)

3. Ilustrată maximă „Sigla Muzeului Național al Literaturii Române”, realizată cu timbrul coliței dantelate.

Ilustrată maximă „Sigla MNLR” (timbrul coliței dantelate)

Ilustrată maximă „Sigla MNLR” (timbrul coliței dantelate), verso

NOTĂ: Pe ilustratele reprezentând sigla muzeului ștampilele aplicate sunt mai șterse pe unele porțiuni din cauza calității mediocre a fotografiei.

4. Întreg poștal maxim și plicul prima zi, cod 017/2017. 

Imaginea principală de pe plic ilustrează actualul sediu al Muzeului Național al Literaturii Române. Se remarcă frumoasa concordanță de imagine realizată cu logoul muzeului, care este reprezentat pe: plic, marca fixă, timbrul emisiunii lipit pe plic și ștampila prima zi.

Întreg poștal maxim, cod 017/2017

Să auzim de bine!

Alex M

Iași, Oraș al Marii Uniri. Ilustrate maxime.

Pe 15 august 1916 România a intrat în Prima Mare Conflagraţie Mondială, alături de puterile Antantei. Motivaţia a fost una singură. Aceea de a uni pe toţi românii într-o singură ţară. Dar s-a dovedit că un asemenea țel era mult mai greu de atins decât părea. Spre sfârşitul anului 1916 armatele germane au ocupat partea de sud a ţării, inclusiv Capitala. În aceste condiții, Regele Ferdinand I, Parlamentul țării şi Guvernul s-au refugiat la Iaşi, arașul devenind, pentru o perioadă de doi ani, Capitala Regatului României, loc de refugiu dar şi cel în care armata a fost reorganizată.

Pornind de la această realitate istorică, dar și ca urmare a unei decizii politice a actualului Parlament de a aniversa Centenarul „Iaşi - Capitala Regatului României 1916 - 1918 şi oraş al Marii Uniri”, Romfilatelia a pus în circulație, la 26 aprilie 2017, emisiunea de mărci poștale intitulată „Iași, Oraș al Marii Uniri”. Aceasta este compusă din 4 timbre, o coliță dantelată și un set de două plicuri prima zi. S-a editat și un album filatelic. Detaliile le găsiți aici. 

Timbrele reproduc imagini ale unor clădiri simbol ale orașului Iași folosite în perioada 1916 - 1918 în guvernarea țării și în pregătirea Marii Uniri din 1918: Casa Ghica - Comăneşti (azi, Muzeul Unirii) - reședința Regelui Ferdinand I, Palatul Rosetti - Roznovanu (azi, Primăria Iași) - sediul ministerelor și al Consiliului de Miniștri, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” - sediul Senatului și Teatrul Național „Vasile Alecsandri” - sediul Adunării Deputaților. Timbrul coliței dantelate are ca imagine stema Municipiului Iași.

Ștampila prima a funcționat la Iași dar s-a găsit și la București, astfel încât am putut realiza ilustratele maxime dorite chiar în ziua lansării emisiunii.

1. Ilustrată maximă „ Muzeul Unirii”.

Locuinţa Regeluii Ferdinand, în perioada 26 decembrie 1916 - 23 aprilie 1919, era una dintre cele mai frumoase clădiri din Iași, Casa Ghica-Comăneşti. Aceasta a servit ca reşedinţă şi domnitorului Alexandru Ioan Cuza, în anii 1859-1863. În 1916 casa era sediul băncii Creditul Funciar Urban, fiind evacuată special pentru rege. Astăzi, în clădire funcţionează Muzeul Unirii care a fost deschis pentru public în anul 1959, cu prilejul sărbătoririi centenarului Unirii Principatelor Române.

 2. Ilustrată maximă „Teatrul Național Vasile Alecsandri”.

Actuala clădire a Teatrului a fost construită între anii 1894 – 1896, pe locul vechii primării, fiind considerată a fi cel mai vechi și cel mai frumos lăcaș de acest gen din țară. La 1 decembrie 1896, clădirea Teatrului Național a fost inaugurată de primarul Nicolae Gane. Planurile clădirii aparțin celebrilor arhitecți vienezi Fellner și Helmer, ce au proiectat construcțiile similare din Viena, Praga, Odessa și Zürich. În perioada 1916 – 1918 clădirea a asigurat spaţiul de desfăşurare a lucrărilor Adunării Deputaţilor.

3. Ilustrată maximă „Universitatea Alexandru Ioan Cuza”.

La 23 mai 1893, pe locul unde funcţionase până în 1888 Teatrul Naţional, a avut loc ceremonia punerii pietrei de temelie a Palatului Universitar, cunoscut astăzi ca principal corp de clădire al Universității, în prezenţa Principelui Ferdinand de Hohenzollern-Sigmaringen. Construit după planurile architectului Louis Blanc, Palatul Universităţii a fost inaugurat pe 21 octombrie 1897 sub înaltul patronaj al Regelui Carol I şi al Reginei Elisabeta. Pe perioada refugiului la Iaşi, Universitatea a găzduit ședințele Senatului și fost sediu pentru Ministerul de Război şi Ministerul Învăţământului.

4. Ilustrată maximă „Primăria Municipiului Iași”.

Palatul Rosetti – Roznovanu, care adăpostește actualul sediu al Primăriei Iași, a fost construit la sfârșitul secolului al XVIII-lea, fiind restaurat între anii 1830 și 1833 de către cunoscutul arhitect Gustav Freywald, cel care a proiectat și Catedrala Mitropolitană din Iași. Clădirea a jucat un rol deosebit pe scena istoriei în Primul Război Mondial, între 1916 - 1918, când a găzduit Consiliul de Miniștri și sediile ministerelor conducerii politice refugiate de la București.

5. Ilustrată maximă „Stema Municipiului Iași”.

Prin Hotărârea Guvernului României nr. 307/2014 (clic) a fost aprobată Stema municipiului Iași.

Să auzim de bine!

Alex M

Ilustrate maxime cu flori simbol de țară.

La data de 17 martie a.c. a apărut emisiunea de mărci poștale intitulată Flori, simbol de țară compusă din patru timbre și două plicuri prima zi. Fiecare timbru reprezintă o floare, considerată a fi simbolul unei țări, precum și drapelul național al statului respectiv.

Florile sunt următoarele:

- Bujorul românesc (Paeonia peregrina), pe timbrul cu valoarea nominală de 1,50 lei;

- Busuiocul (Ocimum basilicum), floarea simbol a Republicii Moldova; este reprodusă pe marca poștală de 4,50 lei;

- Irisul (Iris croatica) este simbolul Croației și apare pe timbrul de 8 lei;

- Trandafirul (Rosa damascena) este un brand al Bulgariei cunoscut în toată lumea. El este reprezentat pe timbrul de 15 lei.

Detalii despre această emisiune puteți găsi aici.

Întrucât tematica timbrelor mă interesează, am realizat mai multe ilustrate maxime folosind ștampila prima zi de la Oficiul Poștal București 37.

1. Conform tradiţiei, în România sunt recunoscute trei flori naţionale şi anume, bujorul, floarea de măceş şi floarea de colţ, toate fiind specifice ariei noastre geografice. Ele simbolizează trăsături pe care le găsim în spiritul poporului nostru. Bujorul, una dintre cele mai senzuale flori, este simbolul onoarei, al bogăţiei și al dragostei, floarea de măceş este simbolul feminităţii şi al iubirii, iar floarea de colţ este simbolul speranţei. În anul 2013, la Conferinţa Internaţională "Agriculture for life", s-a hotărât să se stabilească doar o singură floare care să reprezinte simbolul României, aceasta fiind bujorul românesc, o specie de bujor prezentă în pădurile de câmpie sau la marginea acestora în Dobrogea, Muntenia și sudul Moldovei. Sursa: http://onestitate.blogspot.ro/2014/04/despre-flori-nationale.html

Bujorul românesc este o specie de floare unică în Europa, care se găseşte numai în România,  unde este declarată monument al naturii. Este o plantă ierboasă, cu tulpină neramificată  de aproximativ 50 de centimeri pe care se găsesc frunze  compuse, sectate sau dinţate. Floarea are culoarea roşu aprins şi numără 5-6 sau 7-11 sepale mari şi frumoase. În ţară există cinci rezervaţii naturale de bujori româneşti, în județele Teleorman, Mureş, Olt, Dolj şi Giurgiu.

Pe pagina de internet a Romfilatelia suntem informați că „Floarea simbol naţional al României, bujorul, mai este cunoscută şi sub numele de Palma-Maicii-Domnului, rujioară sau băbărujă”. Din câte cunosc, Palma Maicii Domnului este o cu totul altă plantă și nu cred că ar putea avea vreo legătură, fie și ca denumire  populară sau arhaică, cu bujorul. Poate greșesc, nu știu!

Ilustrată maximă „Bujorul românesc”

Ilustrată maximă  „Bujorul românesc” - verso

Ilustrată maximă „Drapelul național al României” 

Ilustrată maximă  „Drapelul național al României” - verso

2. Potrivit http://www.timpul.md/articol/patrimoniu-simbolurile-nationale-ale-republicii-moldova-22132.html , la sfârșitul anului 2010 a apărut, în Republica Moldova, o lucrare de pionierat intitulată „Simbolurile Naţionale ale Republicii Moldova”. Autorii lucrării au avansat şi propuneri pentru consfinţirea, la nivel legislativ, a unor simboluri naţionale complementare. Între acestea, pentru florile naționale au fost nominalizate  busuiocul și roza (floarea de măceş). Se pare că titlul a fost adjudecat de busuioc. Dar puteți afla lucruri interesante și dacă veți citi acest articol.

Busuiocul atinge între 20–60 cm înălțime. Are frunzele de culoare verde deschis, mătăsoase, cu lungimi cuprinse între 1,5–5 cm și late de circa 1–3 cm. Florile sunt de culoare albă, aranjate într-o terminație numită racem. Busuiocul (Ocimum basilicum) reprezintă un remediu natural pentru tratarea și vindecarea diverselor afecțiuni: bronșită, afecțiuni gastrointestinale, febră, gută, dureri de stomac. Infuzia preparată din frunze de busuioc se recomandă în cazul în care pacientul suferă de crampe, infecții urinare, dureri de cap, laringită, faringită, gripă, vomă, fiind și un excelent stimulator al poftei de mâncare. Înțepăturile de insecte, rănile și eczemele se pot trata, de asemenea, prin aplicarea unor comprese cu frunze de busuioc sau cu tinctură de busuioc.

Ilustrată maximă  „Busuioc” 

3. Irisul (Iris croatica) este specifică teritoriului Croației și a fost declarată floare națională în anul 2000, de către Academia Croată de Arte şi Ştiinţe . Numele croat al acestei flori este Perunika şi provine de la numele lui Perun care, în mitologia slavă era considerat cel mai mare zeu al tunetelor şi fulgerelor. Legenda ne spune că Perunika creşte numai în locurile unde Zeul Perun loveşte solul cu fulgerele sale. În Croația există aproximativ 15 specii de iriși, din care aproape jumătate sunt specifice acestui teritoriu, şi toate sunt protejate.

Sursa: https://secretcroatia.blog/2010/04/25/croatias-national-flower-iris-croatica/

Sunt puține informații pe internet despre această floare. Potrivit  http://romfilatelia.ro/ro/flori-simbol-de-tara/ „Iris croatica se distinge de multe alte subspecii, în primul rând, prin măreţia tuturor părţilor plantei, cu flori de formă ovală şi mult mai bogate. Frumuseţea florilor de iris o putem admira vara şi toamna. Despre floarea superbă de culoare violet, fitoterapeuţii susţin că este un remediu simplu care ţine sub control o varietate de boli.”

Ilustrată maximă „Iris croatica” 

4. Trandafirul este unul dintre simbolurile Bulgariei. Vecinii noştri nu au ezitat să folosească această minunată floare pentru a-şi  promova ţara în întreaga lume. În celebra Vale a Trandafirilor, situată în centrul Bulgariei, între munții Balcani și munții Sredna Gaora se cultivă, în aer liber, Rosa damascena (Trandafirul din Damasc), îndeosebi varietatea cunoscută sub denumirea de trandafirul din Kazanlâk, care se folosește  pentru a obţine ulei esențial, dulceață și sirop. Uleiul conține peste 300 de substanțe biologice valoroase și se folosește în industria cosmetică, farmaceutică sau alimentară peste tot în lume. Are acțiune antiinflamatoare, antibacteriană și de regenerare a țesuturilor. Datorită aromei sale superbe și delicate, uleiul de trandafiri are un efect aromaterapeutic foarte puternic asupra organismului uman, îndepărtând stresul și având totodată acțiune antidepresivă și afrodiziacă.

Sursa: http://www.rose-of-bulgaria.ro/

Ilustrată maximă  „Trandafir (Rosa damascena)” 

Ilustrată maximă „Trandafir (Rosa damascena)” -verso

*   *   *

Greșelile marca Romfilatelia făcute în materialele de prezentare a propriilor produse contină. În comunicatul de presă referitor la această emisiune se menționează că valoarea nominală a timbrului reprezentând busuiocul ar fi de 4,00 lei, cu toate că alături era imaginea timbrului respectiv pe care scria mare 4,50 lei!

Atenție!! Eu nu „vânez” greșelile Romfilatelia, pentru că nu am timp de așa ceva. Dar asemenea prostii, (vezi și textul din finalul acestei postări) repetate la nesfârșit, devin enervante. La urma urmei cineva de la Romfilatelia ar trebui să verifice tot ceea ce se publică. Adică să fie o persoană puțin mai deșteaptă decât autorul textelor. Se pare că n-au găsit-o! Observație valabilă și pentru agențiile de presă și ziarele care au preluat integral comunicatul respectiv!

Să auzim de bine!

Alex M

Sfintele Paști 2017. Ilustrate maxime.

Ieri, 10 martie, a fost pusă în circulație emisiunea de mărci poștale Sfintele Paști 2017. Cu acest prilej au fost emise două timbre, fiecare cu valoarea nominală de 1,30 lei, și o coliță dantelată de 12 lei. Pe cele două timbre sunt ilustrate câte o icoană reprezentând Răstignirea Mântuitorului, aparţinând Mănăstirii „Radu Vodă” şi, respectiv, Catedralei „Sfântul Iosif”, ambele din Bucureşti. Timbrul coliței dantelate are ca imagine icoana „Învierea Domnului – Coborârea la Iad a Mântuitorului” aflată pe iconostasul Schitului Darvari din București. Au mai fost confecționate obișnuitele albume și produse filatelice speciale. Pentru detalii dați clic aici.

Cu acest prilej am făcut două ilustrate maxime, folosind ștampila prima zi de la Oficiul Poștal București 37.

1. Ilustrată maximă „Răstignirea Domnului Iisus Hristos”. Am folosit timbrul ce reprezintă icoana de la Mănăstirea „Radu Vodă”. Cartea poștală este realizare Allex Collection, dar în imagine nu este icoana de pe timbru. 

2. Ilustrată maximă „Învierea Domnului”, la care am folosit timbrul coliței dantelate  și o carte poștală ilustrată realizare personală.

*  *  *

Pentru documentarea asupra  acestei emisiuni de mărci poștale am folosit informațiille postate pe http://romfilatelia.ro/ro/sfintele-pasti-2017/, singura sursă disponibilă. Dar ce am găsit acolo este de neimaginat. Un text incoerent, cu propoziții puse aiurea, acolo unde nu este locul lor și cu greșeli gramaticale pentru care, la școală, nu se trece de clasa a cincea. Iată, de exemplu, această propoziție: „În luna iulie, anul 1992, Schitul Darvari, a fost declarat monument istoric de către Comisia Naţională a Monumentelor, Ansamblurilor şi Siturilor Istorice.” Textul este scris, fără nici o logică, între două fraze care descriu timbrele emisiunii. Dar mai șocant, aici, este virgula pusă între subiect și predicat!!

Să auzim de bine!

Alex M