Această postare are ca subiect prezentarea acţiunilor din episoadele 2 şi 3 ale actului 4 din Primul război daco-roman.
Episodul 2 se intitulează "Traian cucereşte o cetate puternic întărită". Din cele patru scene ale episodului, doar scenele 2 şi 4 sunt reprezentate în exponat, pe planşele nr. 36 şi 37. Pentru scena 1 şi scena 3 nu s-au tipărit cărţi poştale.
Planşa nr. 36 cuprinde scena 2 a episodului, localizată în zona castrului Vârfu lui Pătru, despre care am vorbit aici. Se pare că acest castru este ultimul construit în primul război daco-roman.
Pl. 36-detaliu. 1. Romanii construiesc un castru de piatră; 2. Traian; 3. Prizonier dac; 4. Legionari romani defrişează pădurea. |
Străjuind malul stâng al apei Grădiștei, fortificația de la Blidaru cuprinde, de fapt, două incinte unite între ele, având împreună șase turnuri puternice.
Mai întâi a fost înălţată incinta dinspre est, de forma unui
patrulater neregulat. La colţuri au fost construite patru turnuri patrulatere.
Intrarea în cetate se făcea prin turnul 1, din colţul sud-vestic. Este o
poartă „à chicane”. Odată dărâmată
poarta de lemn, inamicul intrat în turn se izbea de peretele din spate al
construcţiei şi era nevoit să cotească spre dreapta, spre o nouă poartă, care dădea în cetate. Aici era aşteptat de luptătorii daci. Se
consideră că Blidaru a fost şcoala militară unde dacii işi pregăteau oştenii. Tot
în această fază a fost ridicat, pe versantul de sud-vest al înălţimii, un turn
izolat, pătrat, iar la jumătatea sudică a platoului din interiorul cetăţii, un
turn – locuinţă. Construcţia este datată după domnia lui Burebista.
Ulterior a fost construită a doua cetate, alipită
primei incinte. Pe laturile de nord-vest şi de sud-vest ale cetăţii, de pe faţa
internă a zidului de incintă, pornesc alte ziduri perpendiculare pe el, ce
întâlnesc în spate un zid care le uneşte, formând astfel încăperi patrulatere. Acestea
aveau la bază un spaţiu de depozitare a proviziilor şi erau prevăzute, în
partea superioară, cu platforme pe care puteau fi instalate maşini de război.
În afara zidului cetăţii se află o cisternă construită cu
mortar, în tehnica romană. Datarea fazei a doua de construcţie este mai târzie,
foarte probabil anterioară celei de-a doua confruntări cu romanii.
Planşa nr. 37. Actul 4, episodul 2, scena 2 şi scena 3 secvenţa 1 |
Pl. 37-detaliu. Romanii, făcând testudo, cuceresc cetatea 1. Trupe dacice; 2. Trupe romane; 3. Trupe romane (auxiliari) îndreptându-se spre o nouă bază de atac (prima secvenţă din scena următoare). |
Episodul 3 al Actului 4 este intitulat "Traian cucereşte alţi munţi întăriţi cu ziduri"
Planşa nr. 38 cuprinde scena 2 a episodului: Romanii asaltează cetatea; localizare: Costeşti.
Parte a complexului
sistem de apărare din Munţii Orăştiei, cetatea de la Costeşti-Cetăţuie a fost
construită între sfârşitul sec. II şi începutul sec. I (Î. C.), fiind cea mai
veche dintre fortificaţiile dacice din zona respectivă. Cetatea este situată pe
dealul Cetăţuia (514 m altitudine) și a
fost reședința obișnuită a regilor daci. Un alt rol al ei era acela de a apăra
drumul spre cetatea Sarmizegetusa.
Vârful dealului a
fost amenajat de către constructorii daci în terase, rezultând astfel un platou
de formă elipsoidală, pe care au fost dispuse elementele de apărare: şanţuri şi
valuri, ziduri de piatră cu turnuri la extremităţi şi turnuri de
veghe.
Primul sistem
defensiv al cetății era un val de pământ care înconjura platoul superior al
dealului și terasele de sub el. Valul de pământ nu se închidea complet, iar în dreptul porții capetele sale se petreceau unul peste altul formând o intrare
„în clește”, care expunea flancurile atacatorilor.
Zidul a fost
construit doar în părțile în care panta era lină şi accesul mai ușor, fiind
inspirat de construcțiile elenistice analoge. Tehnica de construcție a fost
adaptată de daci la condițiile specifice ale Munților Orăștiei. Acest tip de
zid a fost botezat de specialiști murus Dacicus (zidul dacic). Zidul avea cel
puțin 3–4 m înălțime, era gros de 3 metri și era format din blocuri din calcar
conchilic tăiate regulat (opus quadratum), având dimensini cuprinse între 60–80
cm lungime, 40–60 cm înălțime și 30–40 cm grosime.
Cetatea mai era
protejată și de alte sisteme defensive, care erau fortificații mai mici. Astfel,
un puternic bastion era pe drumul care urca în vechime la cetate şi un alt turn
izolat se afla în spatele valului și era în prelungirea zidului din incintă.
Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Cetatea_dacic%C4%83_Coste%C8%99ti-Cet%C4%83%C8%9Buie
Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Cetatea_dacic%C4%83_Coste%C8%99ti-Cet%C4%83%C8%9Buie
Pl. 38-detaliu. Romanii asaltează cetatea. 1. Cetate dacică; 2. Luptător dac; 3. Dacii se repliază pe alt versant (spre Sarmizegetusa) |
Planşa nr 39 cuprinde scena 4 a episodului 3 şi este localizată în aproprierea Cetăţii Sarmizegetusa, pe care o vom prezenta într-o altă postare.
Planşa nr. 39. Actul 4, episodul 3, scena 4 Avangarda romană a ajuns până la apeductele Sarmizegetusei |
Pl. 39-detaliu. 1. Curs de apă amenajat; 2. Amenajare hidrotehnică de captare a apei; 3. Cetatea Sarmizegetusa |
Să auzim de bine!
Alex M
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu