- Biserica Sf. Gheorghe - Mirăuţi - pe marca poştală de 4,30 lei;
- Cetatea de scaun a Sucevei (14,50 lei).
Machetarea s-a făcut în coli de 32 de timbre, minicoli de 8 timbre + 1 vinietă şi bloc de 2 timbre (în albumul filatelic speculativ editat cu acest prilej).
 |
| Blocul de două timbre al emisiunii |
 |
| Ştampila Prima zi |
1. Biserica „Sfântul Gheorghe” din Suceava, cunoscută și sub
denumirea de Biserica Mirăuți, este o biserică ortodoxă construită probabil de
Petru Muşat, cca. 1380-1390. În vremea aceea a constituit centrul spiritual al orasului,
afirmaţie susţinută şi de faptul că domnitorul Petru I hotărăşte ca alegerea
si instalarea lui Iosif I ca mitropolit al Moldovei să aibă loc în această biserică;
mitropolitul va fi recunoscut de către Patriarhia de Constantinopol abia în
anul 1402. Se presupune că Biserica Mirăuţi ar fi devenit sediu al Mitropoliei
după anul 1401. În anul următoar, domnitorul Alexandru cel Bun va depune în ea
Moaştele Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava. Biserica va fi folosită, în
continuare, ca loc de încoronare, până în anul 1522. În anii ce au urmat, Biserica Mirăuţi a avut de întâmpinat o
serie de greutăţi. În jurul anului 1513 a fost grav avariată, din cauze necunoscute.
A mai fost distrusă în timpul unei invazii a tătarilor şi refăcuta de
Bogdan al III-lea (1504-1517) pentru a adăposti, în continuare, moaştele Sfântului
Ioan cel Nou. În sec. XVIII era să fie dărâmată de austrieci, iar la 1854
ajunsese în stare foarte rea, fiind reconstruită de arhitectul austriac K. A.
Ronestorfer, în perioada 1898-1903. Incepând din 25 ianuarie 1926, Biserica
Mirăuţi a fost scoasă din Eparhia Bucovinei. Cercetările arheologice din 1956
au descoperit în interior fragmente ale pietrei de mormânt ce a aparţinut
Evdochiei de Kiev, prima soţie a lui Ştefan cel Mare. În anul 1957, sub directa
îndrumare a Mitropolitului Iustin Moisescu, lăcaşul de cult a fost sfinţit ca
biserică parohială. În perioada 1992-2001 s-au efectuat ample lucrări de
restaurare și conservare a bisericii.
Surse:
- http://www.crestinortodox.ro/biserici-manastiri/biserica-mirauti-sfantul-gheorghe-suceava-68047.html
1.1. Ilustrată maximă "Biserica Mirăuţi - Sf. Gheorghe".
A fost reaizată prin eforturile dl. dr. Ioan Daniliuc. Obliterarea s-a făcut la OPRM Suceava, în data de 05.08.13, la 2 luni şi câteva zile de la apariţia timbrului. Cartea poştală ilustrată a fost tipărita la AXA, Botoşani.
 |
| Ilustrată maximă "Biserica Mirăuţi - Sf. Gheorghe" |
1.2. Ilustrată maximă "Biserica Sf. Gheorghe (Mirăuţi)".
A fost obliterată în ziua de hram a bisericii (23.04.14) la OP Suceava 1. Suportul este tipărit la Lucky Superstar, Bucureşti.
 |
| Ilustrată maximă "Biserica Sf. Gheorghe (Mirăuţi)" |
2. Cetatea de Scaun a Sucevei este atestată documenter la 11 Februarie 1388, fiind ridicată în vremea domniei lui Petru I (1375-1391). Alexandru cel Bun (1400-1432) a intervenit în sistemul defensiv al cetăţii prin întărirea cu un zid de apărarea a primei intrări, situată pe latura sudică a fortului. Cetatea a suferit modificări odată cu preluarea conducerii Moldovei de către Ştefan cel Mare (1457-1504), conducător dibaci, diplomat desăvârşit şi strateg militar, calităţi recunoscute de chiar contemporanii săi. În încercarea de a pătrunde în cetate inamicul avea de depăşit patru elemente defensive: un şanţ de apărare, podul de acces, zidul de apărare în exterior şi capcana căreia istoricii i-au dat numele de „cursa de şoareci”. Acest sistem defensiv făcea imposibilă pătrunderea în cetate fără acceptul celor din interiorul ei. Cetatea a fost martora numeroaselor lupte, din care amintim aici doar câteva din anii domniei lui Ştefan cel Mare: 1476 şi 1484 împotriva turcilor şi 1497 contra armatei poloneze, condusă de regele regatului polon Ioan Albert. Sursa.
2.1. Ilustrată maximă "Suceava-Cetatea de scaun", realizată de dl. Ioan Daniliuc. Obliterare: 05.08.13. la Suceava, OPRM. Cartea poştală tipărită la AXA, Botoşani.
 |
| Ilustrată maximă "Suceava-Cetatea de scaun" |
Să auzim de bine!
AlexM
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu