La 21 ianuarie a.c., Romfilatelia a
pus în circulație, după patru ani, o nouă emisiunea de mărci poștale din ciclul
„Orașele
României” dedicată orașului Botoșani. Este a cincea serie de
timbre din acest ciclu interesant, care a început în anul 2014 cu Arad și a
continuat cu Alba Iulia – 2015, Brașov și Cluj Napoca – 2016. Nu
putem găsi vreo logică în planificarea acestor emisiuni, atât privind
data punerii în circulație (într-un an au fost două emisiuni, iar în trei ani niciuna),
cât și alegerea orașului (până anul acesta au fost preferate numai orașe
din Transilvania)!
Orașele României au fos subiectul și altor două
cicluri care se referă explicit la o localitate: „Atestare
documentară” , cu opt emisiuni începând din 2008 până în prezent (Iași,
București de două ori, Oradea, Sibiu, Mediaș, Brăila și Timișoara) și „Orașe
Dunărene” (o emisiune – Tulcea – în anul 2014).
Remarcăm faptul că sunt orașe importante pe care Romfilatelia
nu le-a luat în considerare pentru a le dedica o emisiune filatelică (Târgoviște,
Drobeta-Turnu Severin, Galați-oraș dunărean, atestat documentar acum 575 de ani,
Constanța, Craiova, Focșani, Bistrița și multe altele).
Emisiunea ce prezintă Botoșaniul
se compune din patru timbre, machetate în coli de 32 de timbre și minicoli de 5
și o vinietă. Tirajul total este de 61.384 timbre, din care 52%
s-au repartizat poștei, restul fiind destinat filateliștiolr. Au mai fost
editate 225 de plicuri prima zi și 211 albume filatelice.
Ilustrate maxime realizate
1. Cu timbrul avînd valoarea nominală 1,40
lei (Mănăstirea Popăuți)
Mănăstirea Popăuți a fost ctitorită
în anul 1496 de către domnitorul Ștefan cel Mare (1457-1504). Ansamblul mănăstirii
a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din județul Botoșani din anul
2015, având codul de clasificare BT-II-a-A-01929 și este alcătuit din Biserica
"Sf. Nicolae" - Popăuți și Turnul clopotniță. Biserica este construită în stilul
moldovenesc, acest lucru fiind vizibil atât în planul și dispunerea încăperilor
bisericii, cât și în sistemul de construcție a turlei naosului și a
decorațiunilor exterioare. Este zidită din piatră, în formă de cruce. Zidurile
au grosime de peste un metru, iar intrarea în biserică se face prin ușa cu
ancadramente gotice aflată pe partea de sud a pronaosului. Turnul clopotniță are înălțimea de
17 metri, este zidit din piatră brută, cioplită numai la colțuri și la
chenarele ușilor și ferestrelor și are trei etaje și acoperiș de șindrilă. Turnul
avea o multiplă funcționalitate, el servind și ca adăpost în caz de pericol. În
acest sens, se putea urca la etajul întâi numai pe o scară exterioară care
putea fi ridicată. La cel de-al treilea etaj se afla clopotnița, aici existând
patru mari deschideri către cele patru puncte cardinale.
2. Cu timbrul având valoarea
nominală 1,90 lei (Primăria și stema Municipiului)
Clădirea Primăriei Botoșani
a fost construită la sfârșitul sec. XVIII și a fost restaurată între 1906-1914.
La mijlocul sec. XVIII a devenit sediul Tribunalului unde in perioada octombrie
1864 - martie 1865 Mihai Eminescu a lucrat în calitate de copist. Primăria
Orașului Botoșani se află în această clădire încă din anul 1851. Pe atunci
Domnitorul Moldovei, Grigori Ghica, a donat o casă Euforiei (denumire dată
instituțiilor administrative de utilitate publica din trecut) aflată chiar pe
locul unde astăzi este primăria.
Stema Municipiului Botoșani
a fost adoptată de Guvernul României în ședința din 3 martie 2010, prin
Hotărârea de Guvern numărul 157 publicată în Monitorul Oficial Partea I numărul
152 din 9 martie 2010. Stema se compune dintr-un
scut triunghiular francez antic, cu marginile rotunjite. În vârful scutului, pe
un câmp roșu, se află un păun de aur conturnat, cu coada desfacută. În partea
superioară a scutului pe un câmp argintiu, se află Crucea Sfântului Gheorghe,
de culoare roșie. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu șapte
turnuri crenelate. Păunul din parte inferioară semnifică statutul unic al
târgului medieval Botoșani, acela de apanaj al Doamnei Moldovei, fiind prezent
încă din Evul Mediu pe sigiliul orașului. Crucea Sfântului Gheorghe face
referire la Sfântul patron al orașului Botoșani, fiind hramul bisericii
ridicate de Petru Rareș în centrul târgului medieval.
3. Cu timbrul având valoarea
nominală 5 lei (Muzeul Județean de Istorie)
Muzeul Judeţean de Istorie
Botoşani este găzduit de fostul Palat Administrativ al municipiului. Clădirea a
fost construită înainte de Primul Război Mondial, după planurile arhitectului
Petre Antonescu. Este un monument istoric ce cuprinde 17 săli de expoziţie la
parter şi la etaj, cu două secţii – istorie şi arheologie – în care se prezintă
vizitatorilor cele mai semnificative momente ale evoluţiei zonei Botoşanilor
din preistorie până în contemporaneitate. Începuturile muzeului se regăsesc în
decembrie 1955, când a fost inaugurat Muzeul Raional sub conducerea
profesorului Mircea Popescu. Patrimoniul muzeului
cuprinde: arheologie (piese paleolitice de la Ripiceni, Mitoc,
Crasnaleuca; vase de ceramică pictată din cultura Cucuteni; ceramică şi podoabe
dacice de la Stânceni, Strahotin); numismatică (monede romane, tezaure
monetare din epoca medievală); istorie (documente, hărţi, arme,
piese de harnaşament, peceţi, obiecte de podoabă din aur şi argint din epoca
medievală, precum şi documente, costume de epocă, instrumente de măsură,
instrumente muzicale, fotografii originale, ilustrate de epocă şi obiecte
aparţinând unor personalităţi botoşănene din epoca modernă şi contemporană). În
muzeu este înfăţişată, deopotrivă, şi latura istorico-culturală a
societăţii româneşti, prin fotografii şi obiecte ce au aparţinut unor
personalităţi precum Mihai Eminescu, George Enescu, Nicolae Iorga, Ştefan
Luchian, Grigore Antipa, Dimitrie Brândză sau Octav Băncilă.
4. Cu timbrul având valoarea
nominală 19 lei (Casa Memorială „Nicolae Iorga”)
Casa memorială „Nicolae
Iorga" este locul în care se păstrează un important număr de piese
cu valoare patrimonială, legate de personalitatea ilustrului istoric Nicolae
Iorga. Fotografii originale ale familiei acestuia, ale lui Nicolae Iorga în diferite
momente ale vieţii sale, diplome de Dr. Honoris Causa primite din partea unor
celebre instituţii de învăţământ din Europa
(Sorbona, Cambridge, Roma) şi un
mare număr de cărţi scrise de Nicolae Iorga, multe în ediţii princeps, precum
şi ziare şi reviste pe care le-a editat şi îndrumat conturează dimensiunea
extraordinară a uneia dintre cele mai mari personalităţi ale culturii româneşti şi universale. În
cele două încăperi ocupate de Zulnia Iorga şi de cei doi copii ai săi,
Nicolae şi George, este prezentată o reconstituire de epocă. Celelalte
două încăperi sunt afectate unei expoziţii foto - documentare şi unei
săli multifuncţionale unde sunt expuse primele ediţii ale operei lui Nicolae
Iorga. În prima dintre acestea este adăpostită o bibliotecă istorică, alcătuită
din carte curentă achiziţionată în ultimii ani. Salonul familiei redă un
interior, datând din ultimele decenii ale secolului trecut, aparţinând unei
familii cu un venit modest, dar cu un trecut prosper, timp în care s-au
acumulat o serie de bunuri, provenind din agoniseală proprie sau moştenite de
la familiile avute din care proveneau părinţii istoricului. În
camera copiilor, pasiunea cititului de care era stăpânit fiul cel mare
- Nicolae - este sugerată de o etajeră cu cărţi, o masă de scris, un sfeşnic cu
lumânare. Martoră a primei lecturi, această încăpere beneficiază şi ea de o
descriere amănunţită în cartea autobiografică a marelui istoric intitulată „O
viaţă de om aşa cum a fost".
AlexM
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu