Exponate de maximafilie

vineri, 30 noiembrie 2018

Centenarul Marii Uniri (V)

Postări anterioare: [1], [2], [3], [4]
Trei emisiuni de mărci poștale fac subiectul acestui articol: „Făuritori ai Marii Uniri”-partea a doua, apărută la 17 septembrie, după șase luni de la prima parte, „Monumente ale cinstirii eroilor neamului”, pusă în circulație la 12 octombrie și „Vladimir Ghika, 5 ani de la beatificare” (15 octombrie).

8. „Făuritori ai Marii Uniri” ( II)
Seria se compune din patru timbre, având valorile nominale 2 lei, 5 lei, 8,50 lei și 11,50 lei, pe care sunt reproduse portretele unor personalități ce s-au luptat și au avut un rol determinant, pentru îndeplinirea idealului național al românilor. De asemenea, emisiunea mai are o coliță nedantelată, al cărei timbru, cu valoarea nominală de 19 lei, reproduce stema de stat a României Întregite.


Cărți poștale maxime
8.1 Pe timbrul de 2 lei este ilustrat portretul lui Gheorghe Pop de Băsești (1835-1919), luptător pentru drepturile românilor din Transilvania, ce și-a dedicat întreaga viață idealului național. A fost unul dintre liderii mișcării memorandiste (1892-1894), care cerea autonomia Transilvaniei și drepturi suplimentare pentru națiunea română în Austro-Ungaria. Autoritățile maghiare l-au arestat în urma procesului de la Cluj (1894), însă el nu s-a lăsat intimidat. A fost un patriot înflăcărat până la moarte, iar în semn de respect a fost desemnat președinte al Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia, din 1 decembrie 1918.

8.2 Pe marca poștală cu valoarea nominală de 5 lei este redat portretul lui Alexandru Vaida-Voevod (1872-1950), unul dintre politicienii reprezentativi ai românilor din Transilvania. Din 1906 și până în 1918 a fost deputat în Parlamentul de la Budapesta, remarcându-se pentru combativitatea sa în problema națională. În octombrie 1918, a citit în Parlamentul de la Budapesta declarația prin care națiunea română se declara „liberă de orice înrâurire străină”. A participat la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia și s-a numărat printre cei patru delegați care au înmânat Regelui Ferdinand I, spre ratificare, Rezoluția Unirii. În decembrie 1919 a fost numit prim-ministru, însă a avut un mandat scurt, deoarece, în ianuarie 1920, a plecat în străinătate, pentru a contribui la recunoașterea internațională a Marii Uniri.


8.3 Portretul lui Iancu Flondor (1865-1924), lider unionist din Bucovina și artizanul Unirii acestei provincii cu Patria Mamă, este ilustrat pe timbrul cu valoarea nominală de 8,50 lei. La sfârșitul secolului al XIX-lea, Flondor, alături de alți tineri bucovineni, a decis să preia inițiativa fondării unei mișcări naționale românești. În timpul Primului Război Mondial a refuzat să se refugieze în România, fiind nevoit să se confrunte atât cu autoritățile imperiale, cât și cu naționaliștii ucraineni. În toamna anului 1918, Flondor a cerut guvernatorului austriac al Bucovinei să predea puterea românilor și, în fața refuzului acestuia, a convocat un Congres General al Bucovinei, alcătuit din toate naționalitățile regiunii. Avându-l președinte pe Iancu Flondor, Congresul a votat, în unanimitate, în ședința din 28 noiembrie 1918, moțiunea Unirii cu Regatul României. După Unire, Iancu Flondor a coordonat instalarea administrației românești în Bucovina.


8.4 Timbrul cu valoarea nominală de 11,50 lei este ilustrat cu portretul lui Take Ionescu (1858-1922), unul dintre cei mai apreciați oratori din politica românească, liberal și conservator deopotrivă, cu un rol determinant în realizarea Marii Uniri din 1918. A militat pentru alianța României cu Antanta în Primul Război Mondial, iar în decembrie 1916 a intrat în guvernul de refugiu de la Iași. Îngrijorat de perspectiva unei păci umilitoare cu germanii, în 1918 a plecat la Paris, unde a adus servicii însemnate cauzei naționale, în calitate de președinte al Consiliului Național pentru Unitatea Românilor. A rămas în capitala Franței în timpul tratativelor de pace și a făcut lobby pe lângă marile cancelarii occidentale pentru o obține o situație favorabilă României.


8.5 Pe timbrul coliței nedantelate a emisiunii este reprodusă stema de stat a României Întregite. Manșeta coliței este ilustrată cu o imagine a Reginei Maria (1875-1938), în veșminte de încoronare, alături de portretele lui Miron Cristea (1868-1939), Iuliu Hossu (1885-1970), Vasile Lucaciu (1852-1922), Vasile Goldiș (1862-1934), Ștefan Cicio-Pop (1865-1934), Valeriu-Traian Frențiu (1875-1952), Iuliu Maniu (1873-1953) și Ion I.C. Brătianu (1864-1927).


9. Monumente ale cinstirii eroilor neamului
Emisiunea se compune din cinci mărci poștale.

Cărți poștale maxime 
9.1 Pe timbrul cu valoarea nominală de 1,40 lei este reprezentat Monumentul Eroilor C.F.R., situat în Piața Gării de Nord, din București, operă a renumiților sculptori Cornel Medrea și Ion Jalea, A fost inaugurat în luna mai a anului 1943, pentru a cinsti memoria eroilor ceferiști căzuți la datorie pe front, în Primul Război Mondial. Grupul statuar, turnat în bronz, montat pe un piedestal din beton, placat cu granit, este compus din mai multe personaje. O femeie, care simbolizează Patria, ține o cunună de lauri deasupra capului unui muncitor feroviar. Lângă ea, de o parte a soclului, se află doi muncitori ceferiști, iar de cealaltă parte un soldat român, în ținută de campanie, care ocrotește o femeie și pe copilul acesteia. Pe fațada principală a piedestalului este înscrisă inscripția „Eroilor CFR – 1916-1918”. Pe partea laterală a soclului este săpată în marmură albă următoarea inscripție: OMAGIU ȘI RECUNOȘTINȚĂ EROILOR MILITARI DE CĂI FERATE ȘI TRANSPORTURI DIN ARMATA ROMÂNĂ CARE S-AU JERTFIT PENTRU CAUZA NAȚIUNII.



9.2 Monumentul Eroilor Sanitari este ilustrat pe timbrul cu valoarea nominală de 1,60 lei, fiind situat în zona stației de metrou „Eroilor” din București, A fost ridicat în 1932, în memoria corpului medical românesc care a salvat vieți omenești în Primul Război Mondial. Opera aparține sculptorului italian Raffaelo Romanelli. Pe un soclu din beton, placat cu travertin, se înalță un grup statuar realizat din bronz, în partea superioară a soclului fiind redate, scene din activitatea corpului sanitar în timpul războiului: brancardieri adunând răniții de pe câmpul de luptă, chirurgi militari operând, un spital de campanie, o soră de caritate care pansează un rănit etc. Pe unul dintre panourile-basorelief de pe monument este reprezentată Regina Maria, ca soră sanitară, alături de Prințul Nicolae al României, în uniformă de cadet, și Principesa Elisabeta de România, de asemenea în uniformă de soră sanitară. Pe fațada principală a piedestalului, pe o placă din travertin, este inscripționat, cu litere în relief, EROILOR SANITARI 1916-1920.


9.3 Pe timbrul cu valoarea nominală de 2 lei este reprezentat Mormântul Ostașului Necunoscut, situat în Parcul „Carol I” din București. Acesta simbolizează sacrificiul tuturor ostașilor anonimi care s-au jertfit în Primul Război Mondial, pentru Întregirea României. Ceremonia depunerii osemintelor Ostașului Necunoscut a avut loc la Mărășești, în data de 14 mai 1923. Sarcofagul a ajuns în București la 17 mai 1923, ceremonia de înhumare desfășurându-se într-un cadru festiv, în prezența Familiei Regale, a membrilor guvernului și a unui numeros public, pe platoul din fața fostului sediu al Muzeului Militar, din Parcul „Carol I”. În anul 1927 a fost realizat proiectul ansamblului funerar, după planurile sculptorului Emil Wilhelm Becker. Tot atunci, prin grija Asociației „Cultul Patriei”, a fost aprinsă o candelă a cărei flacără arde și în prezent, zi și noapte.

9.4 Imaginea Monumentului Eroilor Aerului o găsim pe timbrul cu valoarea nominală de 8,50 lei. Monumentul este situat în Piața Aviatorilor și a fost  construit între anii 1930-1935, pentru a cinsti memoria aviatorilor români militari și civili. Statuia din bronz, realizată de Iosif Fekete, Lidia Kotzebue și Arnold Cencinschi are o înălțime de 5 m și o greutate de 5 t. 


9.5 Timbrul cu valoarea nominală de 19 lei redă Monumentul Trupelor de Geniu – Leul. Acesta este situat în București, la intersecția bulevardelor Iuliu Maniu și Geniului, și a fost construit din inițiativa generalului Constantin Ștefănescu-Amza, comandant al Școalelor și Centrului de Instrucție al Geniului, A fost inaugurat la data de 29 iunie 1929.



10. Vladimir Ghika, 5 ani de la beatificare.
Emisiunea de mărci poștale dedicată martiriului prințului-călugăr Vladimir Ghika se compune dintr-un timbru și o coliță dantelată.



Fericitul Vladimir Ghika a trăit cea mai mare parte a vieții în afara României. S-a format intelectual în Franța, unde s-a stabilit în 1878, după ce tatăl, Ion Ghika, fusese numit ministru al României la Paris. Vladimir Ghika a absolvit liceul, Facultatea de Drept și Școala de Științe Politice la Toulouse. A fost foarte apropiat de fratele său Dimitrie, diplomat de carieră, pe care l-a urmat în toate misiunile diplomatice. În 1898, Dimitrie a fost trimis de Ministerul de Externe la Roma, prilej pentru Vladimir de a se apropia de catolicism. În timpul Primului Război Mondial, Vladimir Ghika s-a mutat la Roma, împreună cu fratele Dimitrie, care fusese numit ambasador. România nu avea o reprezentanță oficială pe lângă Sfântul Scaun, iar prin activitatea sa prolifică, Vladimir Ghika a fost un fel de ambasador la Vatican. Cei doi frați au constituit o dublă ambasadă a României: Dimitrie – trimisul Regelui, Vladimir – trimisul lui Dumnezeu. Începând din 1917, Vladimir Ghika s-a implicat în constituirea unor regimente românești în Italia, formate din prizonieri de război ardeleni. În anul următor, Monseniorul a participat la activitățile de lobby inițiate de Consiliul Național al Unității Române, cu sediul la Paris. La 28 septembrie 1918, Vladimir Ghika a fost desemnat oficial de Consiliu să reprezinte România pe lângă Sfântul Scaun. În această calitate, a comunicat Sfântului Părinte vestea Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia, din 1 decembrie 1918.

Cărți poștale maxime

10.1 Pe timbrul emisiunii de mărci poștale, cu valoarea nominală de 5 lei, este ilustrat un portret al Fericitului Vladimir Ghika.


10.2 Pe timbrul coliței dantelate a emisiunii, cu valoarea nominală de 28,50 lei, este reprodusă o marcă poștală concepută de Vladimir Ghika, în anul 1918, care conține elemente heraldice ale regiunilor istorice ale României Mari.





Să auzim de bine!
Alex M

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu