Flori melifere pe cărți poștale maxime

„Flori melifere” este denumirea ultimei emisiuni de mărci poștale, pusă în circulație marți 11 iunie a.c. Au fost tipărite cinci timbre, având valoarea nominală de 30,20 lei, a căror imagini reproduc:

- Floarea de tei argintiu, la timbrul de 1,90 lei;

- Floarea de salcâm, pe marca poștală de 2,80 lei;

- Floarea soarelui, la timbrul cu valoarea nominală de 5 lei;

- Floarea de rapiță, pe marca de 8,50 lei;

- Floarea de măr, pe timbrul de 12 lei

Fiecare marcă poștală mai are, ca subiect secundar, imaginea stilizată a unei albine.

Ca forme de machetare s-au folosit coala de 32 de timbre, minicoala de 5 + o vinietă și blocul de 5 timbre nedantelate (în albumul filatelic). 

1. Teiul argintiu (Tilia tomentosa) este un arbore indigen, înalt până la 40 m, cu frunze cordiforme de 5-10 cm lungime, tomentoase pe spate şi de culoare cenuşie până la argintiu. Florile sunt aşezate în inflorescenţe, câte 5-10 la un loc şi înfloresc la sfarşitul lui iunie-începutul lui iulie, mai târziu decât celelalte de specii de tei. Se întâlneşte în regiunea de câmpie şi de dealuri, mai ales în regiunile joase din sudul şi estul ţării,

Este cea mai valoroasă specie de tei din ţara noastră, din punct de vedere melifer, datorită secreţiei abundente de nectar şi a parfumului pătrunzător al florilor. Cantitatea de nectar secretată de teiul argintiu este de 0,2-0,5 mg/floare, cu o concentraţie a zahărului de 46-62%, are o  producţie de miere extimată la 1200 kg/ha şi este clasificat cu o pondere economico-apicolă foarte mare. http://www.apiflora.ro/flora_melifera/cd1/CD%201/pag/ro/28.htm

A. Ilustrată maximă „Flori de tei argintiu”.

 B. Carte poștală maximă „Albină bând apă”.

În zilele caniculare albinele au nevoie de apă, pentru reglarea temperaturii corpului. De asemenea, apa este un element important și pentru viața familiilor de albine, întrcât ajută la digestia substanțelor nutritive, pregătirea hranei, menținerea umidității și temperaturii optime în stup!

Detalii pe https://agrointel.ro/61339/cata-apa-trebuie-sa-le-dam-albinelor-pe-timpul-verii-si-nu-numai/

2. Salcâmul reprezintă principala specie forestieră meliferă din România. El crește spontan pe aproape orice tip de teren și are o bună rezistență la ger, iubește lumina, suportă seceta și preferă solurile permeabile, ușoare, fertile. Salcâmul crește bine pe soluri ușoare, chiar și pe nisipuri nefixate, fiind cultivat pentru fixarea lor. Are frunze compuse și flori albe, în ciorchine, puternic mirositoare, iar fructele sunt păstăi aplatizate, brun roșcate. Înflorește primăvara târziu, în luna mai-iunie. Salcâmul trăiește în jur de 100 de ani și face parte din categoria arborilor cu lemn de esență tare, fiind greu, dur și deosebit de rezistent la umezeală. Arborii răzleţi produc 1100-1700 kg miere/ha, cei din masiv 900-1500 kg miere/ha, iar plantaţiile tinere doar 300-700 kg miere/ha.

Cărți poștale maxime cu flori de salcâm.

3. Floarea soarelui (Helianthus annuus) este o plantă meliferă, cu mult polen, care atrage cu ușurință albina datorită culorii și parfumului ei deosebit. Îşi are originea în America Centrală şi Canada, iar în Europa s-a răspândit foarte repede. Planta atinge, de obicei, înălţimea de 2 m, însă unele exemplare pot fi și mai mari. Diametrul pălăriei florii-soarelui poate varia de la 5 cm la 50 cm, iar o singură floare poate produce între 100 şi 8 000 de seminţe. Pe lângă importanţa tehnică deosebită a florii-soarelui, principală plantă producătoare de ulei din România, aceasta este și o valoroasă plantă meliferă. Producția de miere variază între 30 și 120 kg/ha.

Ilustrată maximă cu floarea soarelui.

4. Rapița (Brassica rapa subsp. oleifera) are largi utilizări industriale şi alimentare, fiind o plantă care a prins rapid în România datorită faptului că nu este foarte pretenţioasă. De asemenea, este o plantă meliferă cu foarte mare pondere economico-apicolă. Cantitatea de miere care se poate produce de pe un hectar de rapiță înflorită pornește de la 40-50 de kilograme.

Ilustrată maximă cu floare de rapiță și albină.

5. Mărul (Malus domestica) este un pom fructifer peren care poate atinge înălțimi de 3-12 m, în funcție de sol, și cu pondere economico-apicolă mijlocie. Floarea de măr, este de culoare alb-roz, secretă 0,7-1,4 mg nectar, care conţine 26-43% zahăr. Producţia de miere variază între 30-40 kg miere/ha.

Carte poștală maximă cu floare de măr.

Să auzim de bine!

Alex M

Ilustrate maxime cu mocănițe!

Odată cu trecerea timpului, trenulețele forestiere din țara noastră fascinează tot mai mult și sunt, deja, obiective căutate tot mai des de turiști. Plimbarea cu mocănița este o adevărată plăcere, iar trenurile trase cu locomotive cu aburi pe calea ferată cu ecartament îngust fac deliciul celor ce optează pentru ele în vacanțe.

Romfilatelia a adus în atenție aceste mijloace de transport prin emisiunea de mărci poștale intitulată Locomotive, mocănițe, pusă în circulație la 24.08.2018. Ștampila prima zi a funcționat la București, iar pentru a realiza ilustrate maxime competitive am apelat, pentru obliterare, la oficiile poștale din zonele în care circulă trenulețele respecive.

Iată ce am obținut.

1. Cu marca poștală de 1,60 lei: Mocănița Brad – Crișcior.

Prima linie a SC Căi Inguste Feroviare, inaugurată in anul 1907 cu scopul transportului de cărbune, a fost linia Brad-Criscior ce a servit acestui scop peste 90 de ani, până in 1998. Linia a fost transformată în scop turistic pentru transportul de pasageri începând cu anul 2001 și continuă, până în prezent, să circule în perioadele de sărbătoare de dinaintea Crăciunului, Paștelui si a Zilelor Bradului.

2. Cu marca poștală de 7,00 lei: Mocănița Moldovița (Huțulca).

Calea ferată cu ecartament îngust de la Moldovița a fost construită de un proprietar de gater din Munchen, Louis Ortieb, și dată în folosință în anul 1888 pentru transport de masă lemnoasă de la pădure la gater. În anul 1909 linia a fost preluată de fondul bisericesc care a schimbat ecartamentul liniei de la 800 de milimetri la ecartament standardizat de 760 de milimetri. Inițial, traseul mocăniței avea 23,9 de kilometri, de la Moldovița la Roșoșa, însă în decursul anilor s-au mai construit o mulțime de variante și tot sistemul a ajuns, în anul 1987, cu înființarea porțiunii Râșcovei – Râșca Dreaptă - Arsuri, la o lungime de 73 de kilometri. Linia de la Moldovița a fost folosită până în anul 2001 pentru transport de masă lemnoasă. Începând cu iulie 2005, linia este administrată de Asociația pentru păstrarea liniilor înguste din România. În prezent, linia are 10,5 kilometri.

3. Cu marca poștală de 8,50 lei: Mocănița Sovata.

Mocăniţa „Sovata", sau locomotiva cu aburi pentru linie îngustă seria 764052, face parte din lotul de 10 locomotive construite în anul 1949, la fabrica Chrzanowo din Polonia, din care două au ajuns în România, fiind conservate până în anul 2011 în depoul Sibiu. Locomotivei propriu-zise i s-a adăugat tenderul (componenta unde se depozitează apa şi cărbunele), care a fost produs la Uzinele Reşiţa în anul 1916. Capacitatea rezervorului de apă este de 3 mc, iar cea a combustibilului de 3 tone. Mocăniţa funcţionează cu cărbune sau lemn de esenţă tare.

Garnitura de tren are 3 vagoane, două închise şi unul tip gondolă. Toate vagoanele au o lungime cuprinsă între 11 şi 12 metri. Vagonul gondolă a fost construit 1953, iar celelalte două în anii 1985 şi 1991. Cele trei vagoane au fost renovate în anul 2003 şi au o capacitate totală de 90 de locuri. Viteza maximă a mocăniţei este de 35km/h, iar autonomia este de 30 km.

4. Cu timbrul de 12,00 lei: Mocănița Valea Vaserului.

Una dintre ultimele mocănițe construite în țară, inaugurată la 1 octombrie 1933, mocănița de pe Valea Vaserului are un traseu lung (aproximativ 56 km) și străbate numeroase creste muntoase, punctul maxim de altitudine fiind la 1.100 metri. Mocănița este singura care mai transportă, zilnic, lemne.

Cu prilejul împlinirii a 85 de ani de la inaugurarea liniei de cale ferată îngustă de pe Vaser Poșta Română a anunțat o ștampilă ocazională ce ar fi trebuit să fie folosită de OP Vișeu de Sus, la data de 01.10. 2018. Ștampila a fost solicitată de Federația Filatelică Română dar nu a mai ajuns la Oficiul poștal! Trebuie să remarc că, din păcate, asemenea situații sunt generalizate în filatelia noastră.

5.Cu timbrul coliței dandelate, având valoarea nominală de 19 lei: Mocănița Covasna-Comandău.

Mocănița a fost folosită, inițial, pentru transportul de lemne din pădurile din regiune și înconjoară localitățile Comandău și Covasna, pe o porțiune de cale ferată între Planul Înclinat și gara Covasna de unde mocănița își ia numele. Astăzi, scopul ei unic sunt plimbările de agrement pentru turiștii din zonă. Mocănița a fost reinaugurată în anul 2009 și urmează un traseu lung de 3,6 km, ce pornește din dreptul hotelului Clermont și ajunge la Planul Înclinat, putând transporta până la 72 de persoane.

Să auzim de bine!

Cărți poștale maxime cu păsările naționale ale României.

Pentru acest an PostEurop, organism al Uniunii Poștale Universale, agenție specializată a Organizației Națiunilor Unite, a ales pentru emisiunea de mărci poștale Europa tematica „Păsări naționale”.

România, pe lângă faptul că este printre puținele țări care nu au un motto național (Nihil sine Deo al Regatului Romaniei a fost abandonat după destrămarea monarhiei), se situează în rândul statelor care duc lipsă și de „pasărea națională”.

Romfilatelia a ales să ilustreze, pe cele două timbre ale emisiunii de mărci poștale „Europa 2019”, ciocârlia de câmp și acvila de munte, ca păsări naționale ale țării noastre. Machetarea mărcilor poștale s-a făcut în coală de 32 de timbre, minicoală de 6 timbre și bloc de 4 timbre (2 serii, în două modele). Emisiunea este completată cu un produs filatelic special, cu medalie. Aversul medaliei redă imaginea acvilei de munte, iar reversul acesteia prezintă Crucea Eroilor Neamului.

1. Timbrul cu valoarea nominală de 1,80 lei are ca subiect principal ciocârlia de câmp. Ca element secundar este reprezentată Cula Greceanu din comuna Măldărești, județul Vâlcea.

Ilustrate maxime realizate.

Ciocârlia de câmp

Ciocârlia de câmp

2. Timbrul de 19 lei reprezintă acvila de munte, iar în fundal eate ilustrat un peisaj montan cuprizând Sfixul din Bucegi.

Cu această marcă poștală am realizat o singură carte poștală maximă, întrucât dacă aș fi folosit ștampila prima zi / București nu obțineam concordanța de loc corectă

Acvila de munte, reprezentată pe aversul medaliei
din produsul filatelic special

Să auzim de bine!

Alex M.

Cecilia Cuțescu-Storck, 140 de ani de la naștere. Cărți poștale maxime.

Cecilia Cuțescu-Storck (14 martie 1879 – 29 octombrie 1969) a fost o pictoriță din România, cu puternică influență în viața culturală din perioada interbelică.S-a născut în Comuna Câineni, din Vâlcea, fiind adoptată de bunicii materni. În anul 1897 a fost  trimisă la München pentru a studia pictura cu cei mai buni profesori ai vremii, iar apoi drumul ei ajunge în Franţa, la École des Beaux-Arts din Paris. În 1903 s-a căsătorit cu muzicianul Romulus Kunzer. După nouă ani de studii în străinătate, Cecilia Cuţescu s-a stabilit la Bucureşti, iar în 1909 s-a recăsătorit cu sculptorul Frederic Storck. Împreună cu artistele Olga Greceanu şi Nina Arbore,  a înfiinţat „Asociaţia Femeilor pictore şi sculptore” (1916), devenind una dintre promotoarele artei feminine româneşti. Tot în anul 1916, Cecilia devine profesoară la Academia de Arte Frumoase din Bucureşti,  fiind prima femeie profesor la o universitate de artă din Europa.

A fost, de asemenea, și prima femeie din România care a realizat artă murală. Este vorba de frescele „Istoria negoțului românesc”, care se află în aula Academiei de Studii Economice din Bucureşti, „Apologia artelor românești”, de pe plafonul fostului Palat Regal şi de lucrarea „Agricultura, industria şi comerţul", aflată în holul de onoare al Băncii Marmorosch-Blank. În perioada interbelică a primit numeroase distincţii la expoziţii internaţionale, printre care şi cea de Cavaler al Legiunii de Onoare (Franța,1933).

În anul 1948, operele soților Storck au fost declarate de utilitate publică, iar în 1951 atelierele lor au fost deschise ca muzeu de artă, familia păstrând atunci doar anexele ce au fost folosite ca spațiu de locuit. În prezent, imobilul poate fi vizitat si adăpostește Muzeul de Artă „Frederic Storck și Cecilia Cuțescu-Storck”.

Pentru întreaga activitate artistică, în anul 1957 Cecilia a primit titlul de „Maestru Emerit al Artei”. Artista s-a stins din viață în 1969, la București.

Cu prilejul celor 140 de ani de la nașterea Ceciliei Cuțescu-Storck, la data de 14.03.2019 Romfilatelia a introdus în circulație o emisiune de mărci poștale compusă dintr-un timbru (5 lei), o coliță dantelată (28,50 lei și un plic prima zi (13 lei). 

Ilustrate maxime realizate 

1. Cu marca poștală a emisiunii, pe care este ilustrat autoportretul Ceciliei Cuțescu-Storck.

Ilustrată maximă
„Cecilia Cuțescu-Storck, autoportret”

Ilustrată maximă
„Cecilia Cuțescu-Storck, portret de Frederic Storck”

Ilustrată maximă „Cecilia Cuțescu-Storck, portret”

2. Folosind timbrul coliței dantelate. Acesta are ca imagine portretul Ceciliei Cutescu-Stork, lucrat în marmură de Frederic Stork în anul căsătoriei lor (1909).

Ilustrată maximă
„Cecilia Cuțescu-Storck, portret de Frederic Storck”

.

Să auzim de bine!

Alex M

Muzeul Național Brukenthal pe cărți poștale maxime

Muzeul Național Brukenthal aniversează în fiecare an, pe 25 februarie, data la care a fost deschis oficial. Inaugurarea muzeului a avut loc în 25 februarie 1817 și funcționează în palatul cu același nume, construit de baronul Samuel von Bruckental între anii 1778 –1788. Edificiul a fost ridicat pentru a servi drept reşedinţă oficială a baronului şi sediu al colecţiilor sale. Muzeul porpriu-zis este considerat cel mai vechi din România și una dintre primele instituții de acest gen din Europa. Adăpostește importante colecţii aflate într-un vast complex muzeal naţional alcătuit din Palatul Brukenthal, Muzeul de Istorie Naturală, Muzeul de Istorie, Muzeul de Istoria Farmaciei şi Muzeul de Arme şi Trofee de Vânătoare.

La 17.02.2017 Romfilatelia a dedicat o emisiune de mărci poștale, cu prilejul împlinirii a 200 de ani de la deschiderea muzeului. Au fost puse în circulație patru timbre, astfel:

            - Portretul baronului Samuel Von Brukenthal este ilustrat pe marca poștală cu valoarea nominală de 2,20 lei; de asemenea, se găsește – ca subiect secundar – și pe celelalte trei timbre ale seriei;

            - Timbrul cu valoarea nominală de 2,50 lei ilustrează faţada Palatului Brukenthal;

            -  Blazonul familiei Brukenthal este reprezentat pe timbrul cu valoarea nominală de 8,00 lei;

            - Ceasul de buzunar al baronului Samuel Von Brukenthal, reprezentat pe timbrul cu valoarea nominală de 15,00 lei, se află – ca subiect secundar – și pe marca poștală de 2,20 lei.

Au fost tipărite și 210 seturi a câte 2 plicuri prima zi, ia ca forme de machetare s-au folosit coala de 32 de timbre și minicoala de 5 timbre +1 vinietă.

Mai multe pe http://www.romfilatelia.ro/ro/muzeul-national-brukenthal-200-de-ani-de-la-infiintare/

Pentru a obține ilustrate maxime cu aceste mărci poștale am folosit ștampila aniversară realizată de AF Sibiu, care a fost la dispoziția publicului la OP Sibiu 1, în ziua de 25.02.2017.

Ilustrate maxime realizate

1. Cu timbrul de 2,20 lei

Portretul baronului Samuel Von Brukenthal

Ceasul de buzunar al baronului Samuel Von Brukenthal

2. Cu timbrul de 2,50 lei

Faţada Palatului Brukenthal

3. Cu timbrul de 8 lei

Blazonul familiei Brukenthal 

4. Cu timbrul de 15 lei.

 Ceasul de buzunar
al baronului Samuel Von Brukenthal

Portretul baronului Samuel Von Brukenthal

Să auzim de bine!
Alex M

Parcul Național Domogled - Valea Cernei, ilustrate maxime.

Romfilatelia a introdus în circulație, la 17 august 2018, emisiunea de mărci poștale Parcuri Naturale din România dedicată Parcului Natural Domogled – Valea Cernei, cel mai mare parc naţional. Pe timbrele emisiunii sunt reproduse exemplare din flora și fauna parcului, asfel:

            - Edraianthus graminifolius ssp. kitaibelii, o plantă cu florile de culoare albastru-violet, ilustrată pe timbrul cu valoarea nominală de 1,60 lei;

            - Pe timbrul cu valoarea nominală de 2 lei este reprodusă Primula auricula ssp. serratifolia, cunoscută popular ca Urechea ursului;

            - Testudo hermanni, sau Țestoasa bănățeană, ilustrează timbrul cu valoarea nominală de 5 lei;

            - Rădașca, denumită științific Lucanus cervus, este reprodusă pe timbrul cu valoarea nominală de 19 lei;

            - Pe timbrul coliței dantelate a emisiunii, cu valoarea nominală de 28,50 lei, este redat Zamenis longissimus, denumit și Șarpele lui Esculap care, înfășurat pe un toiag, este simbolul medicinei.

Emisiunea este completată de un set de două plicuri prima zi și un set de patru cărți poștale maxime, iar ca forme de machetare au fost folosite coala de 32 timbre, minicoala de 5 timbre + 1 vinietă, coliţă dantelată și bloc de 4 timbre (în albumul filatelic).

Ștampila prima zi reprezintă logoul Parcului

Parcul Național Domogled - Valea Cernei s-a înființat în anul 1990, a fost declarat arie protejată prin Legea nr.5 din 6 martie 2000 și are administraţie proprie începând cu anul 2003. Parcul este situat în sud-vestul României şi se întinde pe suprafaţa a 3 judeţe: Caraş-Severin, Mehedinţi şi Gorj. Din punct de vedere geografic, se întinde peste bazinul râului Cerna, de la obârşie până la confluenţa cu râul Belareca, peste masivul Munţilor Godeanu şi al Munţilor Cernei pe versantul drept şi, respectiv, Munţilor Vâlcanului şi Munţilor Mehedinţi pe versantul stâng. Parcul național reprezintă o zonă montană, în arealul căreia sunt incluse 10 rezervații naturale. În Parc viețuiesc 14 specii de mamifere, o reptilă și un amfibian, șase specii de pești, 22 de specii de nevertebrate, precum și aproximativ 20 de specii de păsări. De asemenea cresc în jur de 25 de specii de plante sub protecție strictă.

Administraţia Parcului Naţional Domogled-Valea Cernei funcționează, din anul 2003, în localitatea Băile Herculane. Tot aici se găsește și Centrul de Vizitare al Parcului National Domogled - Valea Cernei, inaugurat la 19 noiembrie 2015. Ca urmare, pentru realizarea ilustratelor maxime cu timbrele acestei emisiuni, am ales să aplic ștampila poștală de zi de la OP Băile Herculane, din data de 19 noiembrie 2018. Astfel am obținut o foarte bună concordanță de loc și dată. Mulțumesc pe această cale doamnei Maria Petcu, direcor al OJP Caraș Severin, pentru sprijinul acordat!

După părerea mea, piesele la care s-a folosit ștampila prima zi sunt suveniruri (cartoane) filatelice, NU cărți poștale maxime, pentru că nu există concordanță de loc (ștampila funcționând la București). Dar, în acest domeniu, plăcerea de a realiza personal ilustrate maxime în aceste condiții primează regulilor. Astfel stau lucrurile cu făcăturile pe care Romfilatelia le vinde la prețuri de speculă (63 de lei în acest caz, unde s-a folosit doar seria de 27,60 lei). Vezi http://romfilatelia.ro/magazin/produs/colectii-anuale/parcuri-naturale-din-romania/

 În plus, la realizarea „ilustratelor maxime” respective veți observa, dînd clic pe adresa de internet de mai sus, că imaginile a cel puțin 3 cărți poștale reproduc imaginile timbrelor, lucru interzis de regulamentul  în domeniu.

Ilustrate maxime.

         1. Edraianthus graminifolius ssp. kitaibelii este o specie xero-mezofilă, care crește ca plantă erbacee perenă. Plantele sunt joase, iar tulpinile lor pot avea de la 1 cm până la maximum 20 cm. Frunzele sunt dispuse alternativ pe tulpină, iar cele inferioare sunt în principal pețiolate. Florile, de culoare albastru-violet, sunt grupate în mod individual, au formă de clopot și sunt hermafrodite. Datorită arealului restrâns în care poate fi întâlnită, această specie este protejată.

2. Primula auricula ssp. serratifolia, denumită și Ciuboțica cucului bănățean sau Urechea ursului, este printre speciile cu cea mai mare valoare fitogeografică din familia Primulaceae, reprezentând un taxon endemic amenințat. De obicei, înflorește din aprilie până la sfârșitul lunii mai. Este o specie perenă ce crește până  la 20 cm înălțime. Florile galbene cresc în clustere pe tulpini lungi de 5-20 cm. Epitetul specific auricula înseamnă „în formă de ureche” și se referă la forma frunzelor.

3. Testudo hermanni, sau Țestoasa bănățeană (Testudo hermanni) face parte din familia Testudinae și este caracterizată prin carapacea de 12-24 cm, care este bombată,  galben-maronie cu pete închise la culoare. O broască țestoasă de uscat poate atinge ușor la maturitate 25-30 cm, în diametru și 2-3 kg, în greutate. 

4. Lucanus cervus, cunoscută sub numele de rădașcă, este un gândac din familia Lucanidae. Rădașca se numără printre cei mai mari și remarcabili gândaci din Europa. Caracteristice sunt mandibulele mari și roșcate ale masculului, care seamănă cu coarnele de cerb și pot fi mișcate ca un clește. La exemplare mari, lungimea coarnelor poate atinge aproape jumătate din lungimea totală a gândacului, care este 25-75 mm.

5. Zamenis longissimus, sau Șarpele lui Esculap, este un șarpe neveninos din familia Colubridae. Lungimea acestui exemplar poate ajunge până la 2 m. Are un aspect zvelt, capul mic și îngust, coada lungă și subțire. Spatele este brun cu mulți solzi, dungați în lung cu alb. Când este prins se repede furios și mușcă fiind numit, în anumite zone, și „șarpe rău”.

Să auzim de bine!

Alex M

Ziua Internațională a Omului de Zăpadă. Ilustrate maxime.

Începând cu anul 2011, la 18 ianuarie se sărbătorește Ziua Internațională a Omului de Zăpadă. Data nu este aleasă întâmplător, întrucât cifra „1” arată ca un baston sau o mătură, iar cifra „8” reprezintă chiar forma omului de zapadă.

Personaj de literatură sau obiect de joacă, omul de zăpadă poate fi aducător de magie, purtător de metafore sau instrument în dezvoltarea creativităţii. Cine n-a făcut în viaţa lui un om de zăpadă? Cu fular sau fără, triunghiular sau din trei sfere una peste alta, construirea omului de zăpadă a făcut parte din bucuriile iernii încă din Evul Mediu, prima dovadă documentară fiind un manuscris din anul 1380. De-a lungul istoriei găsim diverse urme lăsate de acest personaj. De exemplu, o biografie a lui Michelangelo menţionează figura de omăt modelată în iarna 1492-1493, la Palatul Medici. William Shakespeare aduce şi el vorba despre un om de zăpadă în drama „Richard II” (”O, that I were a mockery king of snow”). Mai multe aflați dând clic aici.

Cu prilejul acestui eveniment am realizat două cărți poștale maxime, pentru care am folosit:

- timbrele cu valorile nominale de 3 și 15 lei din emisiunile „Sărbători de iarnă” - 2018, respectiv „Obiceiuri de Anul Nou” - 2016;

- ștampila poștală de zi, cu data de 18.01.2019, a O.P. Vatra Dornei 1;

- cărți poștale tipărite la Good Color, respectiv FullColor, din București. 

Să auzim de bine!

Alex M

Pentru români lupul dacic nu este, doar, mitologie! Ilustrate maxime privind asigurarea de către România a Președinției Consiliului Uniunii Europene

România va exercita, începând cu 1 ianuarie 2019, Președinția Consiliului Uniunii Europene  pentru o perioadă de 6 luni, ce va fi marcată de responsabilități pentru definirea viitorului Uniunii, odată cu finalizarea procesului Brexit, precum şi de o încărcătură simbolică exprimată prin motto-ul  ales: „Coeziunea, o valoare comună europeană“.

Consiliul Uniunii Europene este un factor decizional esențial pentru funcționarea Uniunii. Acesta negociază și adoptă acte legislative, în majoritatea cazurilor împreună cu Parlamentul European, prin intermediul procedurii legislative ordinare, cunoscute și sub numele de codecizie. Consiliul este responsabil de coordonarea politicilor statelor membre în domenii specifice, cum ar fi:

            - politicile economice și bugetare;

            - educație, cultură, tineret și sport;

            - politica de ocupare a forței de muncă.

De asemenea, Consiliul încheie acorduri internaționale între UE și alte țări sau organizații internaționale și adoptă bugetul U.E.

Nu există membri permanenți ai Consiliului UE. Acesta se reunește în 10 configurații diferite, fiecare corespunzând unuia dintre domeniile politice supuse dezbaterii. În funcție de configurație, fiecare țară își trimite ministrul care se ocupă de domeniul abordat. Reuniunile sunt prezidate de ministrul de resort din țara care deține președinția UE în momentul respectiv. Face excepție Consiliul „Afaceri externe”, care este prezidat întotdeauna de aceeași persoană - Înaltul Reprezentant pentru afaceri externe și politica de securitate.

Romfilatelia a pus în circulație, la 4 ianuarie a.c., emisiunea de mărci poștale dedicată acestui eveniment, sub denumirea „Președinția României la Consiliului Uniunii Europene”, compusă dintr-un timbru (5 lei), al cărui tiraj este de 18.680 bucăți, din care 6.300 (33,9%) au fost repartizate Poștei Române. După părerea mea, CNPR primește extrem de puține timbre ținând seama, mai ales, de anvergura evenimentului aniversat. Ca forme de machetare, s-a optat pentru coala de 30 de timbre și minicoala de 10 mărci poștale + 5 viniete.

Timbrul reprezintă logo-ul Președinției României la Consiliul Uniunii Europene, al cărui desen simbolizează drapelul de luptă al dacilor (lupul dacic). Acest lucru nu este amintit în nici una din descrierile logo-ului pe care le-am accesat pe internet, în toate menționându-se doar că „lupul este un animal prezent în mitologiile majorității culturilor europene”. 

Pentru români lupul dacic nu este, doar, mitologie!

Ștampila prima zi este figurativă dar, din păcate, imaginea ei nu ne-a permis să facem ilustrate maxime cu triplă concordanță!

Cărți poștale maxime realizate.

Să auzim de bine!

Alex M

Crăciun Binecuvântat!

Vă doresc sănătate, liniște și bucurie! Crăciun Fericit!

Ilustrată maximă „Nașterea Domnului”
Ștampilă poștală de zi, Iași, 24.12.2010 

Ilustrată maximă „Nașterea Domnului”
Ștampilă ocazională, OP București 13, 21.12.2012 

Ilustrată maximă „Nașterea Domnului”
Ștampilă prima zi, OP București 37, 09.11.2010 

Să auzim de bine!

Alex M

Centenarul Marii Uniri - ultimul episod. Emisiunea filatelică din 16 noiembrie-eșec total.

Postări anterioare: [1], [2], [3], [4], [5]

11. Am așteptat cu mult interes lansarea emisiunii de mărci poștale „Centenarul Marii Uniri” care ar fi trebuit să reprezinte încununarea activității Romfilatelia pentru onorarea acestui eveniment. Și ce primim? Citiți mai jos descrierea, făcută de instituția respectivă, acestei emisiuni:

„Pentru a celebra marile realizări istorice ale românilor din urmă cu 100 de ani, Romfilatelia introduce în circulație emisiunea de mărci poștale Centenarul Marii Uniri. Emisiunea filatelică este alcătuită dintr-o coliță dantelată cu valoarea nominală de 28,50 lei, ilustrată cu o fotografie a Regelui Ferdinand I și a Reginei Maria, aflați într-o postură familială, privind spre o vază de flori. Pe coliță mai sunt ilustrate două specii de flori apreciate de suveranii Marii Uniri, respectiv Polygala chamaebuxus, prețuită de Ferdinand I, care îi aducea aminte de copilărie, și Lilium candidum, o specie de crini iubită de Regina Maria, pe care a și pictat-o. Un alt element al coliței este stema de stat a României Întregite.”

Este ușor de remarcat că textul respectiv este fără conținut, întrucât nu amintește, nici măcar în trecere, de.....TIMBRUL EMISIUNII!!!  Timbrul unei colițe definește tema/subiectul unei emisiuni de mărci poștale!! Nu elementele decorative de pe coliță! Dar personalul de la Romfilatelia, mă refer la cel implicat în realizare pieselor filatelice, atot(ne)cunoscător are altă viziune. FALSĂ!

Iată ce ni s-a servit, în 450 de exemplare (colița dantelată)!

Observăm că pe timbrul coliței este reprezentat...vasul cu flori aflat între rege și regină!

Colița s-a tipărit și în varianta nedantelată (387 exemplare), pentru albumele filatelice.

Privind lucrurile artistic, colița este excepțională. Dar filatelic, ea se încadrează în tematica, generoasă, numită FLORĂ.

Am făcut, totuși, un suvenir filatelic cu timbrul acestei colițe și ștampila prima zi, pe care o prezint mai jos, cu amărăciunea că nu s-a putut mai mult!

Să auzim de bine!

Alex M